x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mucegai românesc pe Staţia Spaţială Internaţională

0
Autor: Anca Aldea Vasile Surcel 23 Feb 2011 - 18:08
Mucegai românesc pe Staţia Spaţială Internaţională ISS – avanpostul cosmic al omenirii care va găzdui un experiment ştiinţific românesc


Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, statul american Florida, 24 februarie 2011, ora 16:50: naveta Discovery porneşte în cel de-al 39-lea şi ultimul său zbor cosmic, în cadrul misiunii numite, codificat, STS-133. Format din şase astronauţi, echipajul navetei americane va petrece în spaţiu două zile înainte să se cupleze cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Specializaţi în diferite domenii ştiinţifice, cosmonauţii îşi vor petrece acolo nouă zile, în cursul cărora vor avea un program deosebit de complex, care va include şi două ieşiri în spaţiu. Dar, înainte de toate acestea, ei vor trebui să descarce toate cele 16.527 tone de echipamente ştiin­ţi­fi­ce aşteptate de mult timp la bordul ISS. Printre acestea se numără şi Ân am­basador" al inteligenţei tehnice ro­mâneşti. Oficial, acest sol care va ajun­ge la bordul ISS se nu­meşte Éreş­te­rea şi Supravieţuirea Fun­gilor Colo­raţi ? Spaţiu", un experiment ştiinţific care ne menţine în clubul select al ţărilor, nu chiar multe la număr, implicate activ în cerce­tă­rile spaţiale.

Planificat cu câţiva ani în urmă, acest experiment a fost conceput şi realizat, în ceea ce priveşte partea sa terestră, de membrii unui colectiv de cercetători coordonat de dr ing. Dumitru Haşegan, directorul Institutului de fitiinţe Spaţiale din Româia. Haşegan se află la centrul spaţial din Florida de la începutul lui februarie. Cu câteva zile înaintea plecării, el ne-a descris, în detaliu, în ce constă, de fapt, acest experiment.

Practic, programul de cercetare trimis pe ISS de  specialiştii români poate fi inclus în categoria experimentelor de biologie spaţială. Öste vorba despre culturi de Ucladium, fa­milie de fungi ciuperci de mici dimensiuni din care face parte mucegaiul obişnuit, cel care ne face zile ama­re atunci când se instalează prin un­gherele ascunse ale caselor noastre. Pare un aspect banal, dar apariţia acestui mucegai în spaţiul închis al unul vehicul spaţial se poate dovedi o mare pacoste. Concret, experimentul nostru studiază modul în care dez­vol­tarea acestor fungi este influenţată atât de starea de imponderabilitate, cât şi de prezenţa radiaţiilor cosmice."

Cum arată românul" trimis în spaţiul cosmic? Haşegan îl descrie punct cu punct: Experimentul nostru are două părţi distincte. Prima monitorizează adaptarea şi evoluţia în imponderabilitate a unor culturi vii de Ucladium. Cea de-a doua constă în studierea modului în care se dezvoltă sporii de Ucladium în condiţiile specifice ale spaţiului cosmic. Concret, este vorba despre patru containere cu o greutate de 1,3 kilograme fiecare. Confecţionate dintr-un material plastic special, acestea au 20 x 15 centimetri. În interior, fiecare container este împărţit în două compartimente în care se află câte două capsule din plastic. Acestea conţin un mediu nutritiv specific acestei specii de Fungus, plus miceliile din care în timp se vor dezvolta culturile propriu-zise. În trei dintre containere se află culturi de diferite vârste, de zero zile, două zile şi patru zile. În cel de-al patrulea container sunt sporii de Ucladium, a căror evoluţie va fi urmărită în următoarele şase-şapte luni. Odată ajunse în spaţiu, dezvoltarea culturilor deja viabile va fi urmărită periodic şi ele vor fi fotografiate la fiecare două zile. Motiv pentru care orice detaliu tehnic a fost atent urmărit. Inclusiv culoarea de fond a mediului de cultură, care a fost astfel aleasă încât să asigure fotografiilor un contrast cât mai bun. Primele trei containere vor reveni pe Terra la bordul navetei Discovery, la încheierea acestei ultime misiuni spaţiale. Al patrulea, cel cu spori, se va reîntoarce pe la mijlocul verii, la bordul unei nave ruseşti, de tip Soiuz. Această defalcare a orarului" de revenire a complicat un pic partea birocratică" a  experimentului. Asta din cauză că a fost nevoie să se încheie două contracte de colaborare cu doi furnizori de servicii" diferiţi: pentru lansarea în spaţiu şi transportul pe ISS a celor patru containere s-a tratat cu partea americană, concret cu NASA. Iar pentru readucerea pe Pământ a celui de-al patrulea container, cu partea rusă, care coordonează programul lansării navelor de tip Soyuz.     

România - putere cosmică
Oricât ni s-ar putea părea de ciudat şi poate neaşteptat, România face parte de mulţi ani din clubul select al ţărilor implicate în programe de cercetare a spaţiului cosmic. Debutul nostru cosmic a avut loc la începutul anilor '70, sub coordonarea fostei URSS, care încă de pe atunci pusese la punct programul internaţional ànterkosmos" rezervat ţărilor frăţeşti" din lagărul comunist. O statistică sumară arată că de-a lungul ultimelor patru decenii reprezentanţii comunităţii ştiinţifice româneşti au participat, cu aparatură proprie sau realizată în cooperare cu alte centre ştiinţifice, la echiparea a 27 de sateliţi artificiali, trei rachete utilizate ca lansatoare de sateliţi, plus patru staţii orbitale. Debutul acestei prezenţe prestigioase a avut loc în 1972, când, plasat pe orbită circumterestră, satelitul Interkosmos 6 a dus în spaţiu prima generaţie de instrumente româneşti specializate în studierea radiaţiei cosmice primare. Apoi, în următorii 17 ani, până în 1989, programul spaţial românesc s-a concentrat tot pe trimiterea în spaţiu a unor instrumente specializate în cercetarea radiaţiei şi plasmei cosmice, dar şi în studii de spectrometrie de masă. Bineînţeles că punctul de vârf al programului nostru spaţial, care nu a mai fost atins niciodată de atunci şi până azi, a fost zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu, primul, şi până acum singurul, astronaut român. Începută la 14 mai 1981, misiunea Soiuz 40 la care Prunariu a luat parte a durat în total şapte zile, 20 de ore şi 42 de minute. În cursul acestui interval, românul a participat la 21 de experimente ştiinţifice, din care mare parte erau concepute chiar aici, acasă. Indiferentă la schimbarea regimului politic, prezenţa româ­nească în spaţiul cosmic a continuat şi după 1990. În general a fost vorba despre aparatură de cercetare de ultimă generaţie, specializată în studiul plasmei din spaţiul cosmic, magnetometrie şi teledetecţie. În 1991 şi 1993 s-a mers tot pe varianta rusească a programului Interkosmos. Iar în 1995 şi 1996, aparatura româ­neas­că a fost inclusă în programul spaţial in­ternaţional ànterball". Anul 1996 a mar­cat participarea noastră, cu apa­ra­tură de teledetecţie, la programul MIR-PRIRODATA. A urmat 1997, când instrumentar românesc folosit în studiul plasmei şi magnetometrie a fost inclus în programul spaţial EQUATORS. Din păcate, pentru ur­mătorii mulţi ani nu se întrevede posibilitatea ca un alt cosmonaut pornit de pe meleagurile noastre să repete performanţa lui Prunariu. Şi asta nu pentru că nu am avea specialiştii necesari, ci pentru că nesfârşita criză financiară în care ne scufundăm de la an la an exclude, din start, extravaganţa unei asemenea investiţii".

Un experiment ştiinţific complex de biologie spaţială
"Ucladium", nume ştiinţific ciudat în spatele căruia se ascunde o întreagă familie de mucegaiuri. De ce ar fi acestea atât de importante, încât să li se dedice un experiment cosmic? Simplu: pentru că sunt nişte forme inferioare de viaţă, deosebit de rezistente, care se pot strecura chiar şi în mediile cele mai atent protejate. Răspândiţi în atmosferă, sporii lor pot provoca boli deosebit de grave, de la alergii până la afecţiuni pulmonare greu de vindecat. Cu câţiva ani în urmă, specialiştii au stabilit că decesele pe bandă rulantă provocate de ceea ce a fost numit blestemul faraonilor" erau provocate, în realitate, de aflatoxină", substanţă existentă în mucegaiurile care se dezvoltă în spaţii închise. Iar incintele staţiilor orbitale, inclusiv ISS, dar şi cea care va porni cândva către planeta Marte sunt medii propice pentru dezvoltarea unor mucegaiuri cu efecte patogene. O situaţie gravă cu care oamenii ajunşi în spaţiu s-au confruntat deja. În anul 1997, pe staţia orbitală MIR, filamentele dense de mucegai ajunse acolo nu se ştie cum au atacat plasticul, metalul, ba chiar şi sticla aparatelor de bord, ajungând să afecteze chiar şi computerul de bord.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar
Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar, potrivit unui studiu citat de CNN. Voyager 1 al NASA a fost lansată pe 5 septembrie 1977, de la Cape Canaveral,...

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase, AlphaGear by PC Garage

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase,  AlphaGear by PC Garage
Galerie Foto PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România și în același timp un reper pentru toți cei pasionați de tehnologie, a anunțat lansarea AlphaGear – propria marcă...

IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume

 IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume
IBM a anunțat că a creat un cip de 2 nanometri, cel mai mic și mai puternic microcip dezvoltat până acum, relatează CNN. Majoritatea dispozitivelor care alimentează cipurile de computer folosesc astăzi...

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare
Bucăți din racheta chineză Long March 5B vor cădea pe pământ în zilele următoare, scrie DPA.  Fizicianul Jonathan McDowell de la Centrul de Astrofizică Harvard & Smithsonian din Cambri...

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională
Capsula SpaceX Crew Dragon, cu patru astronauți din trei țări la bord, a andocat la Stația Spațială Internațională (ISS), în această dimineață. Echipajul va rămâne în spațiu timp de ș...

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte
Roverul Perseverance, aflat pe planeta Marte, a reușit să transforme dioxidul de carbon din atmosferă în oxigen, a anunţat NASA, scrie AFP. Demonstraţia a avut loc pe 20 aprilie iar NASA...

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari
Microsoft ar putea cumpăra compania de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications pentru 16 miliarde de dolari, au declarat surse anonomie,...

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte
NASA a amânat zborul elicopterului Ingenuity pe Marte, după ce un test al elicei s-a încheiat brusc, anunță Business Insider. Acesta a fost ultimul test major înainte de primul zbor al dronei, care inițial era...

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite
Nora Al-Matrooshi face istorie în Emiratele Arabe Unite. Este prima femeie astronaut din ţară. Ea şi Mohammed Al-Mulla au fost selectaţi din peste 4.000 de candidaţi. Alături de Mohammed Al-Mulla (32 de ani)...

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online
Facebook nu intenționează să anunțe utilizatorii care se numără printre cei o jumătate de miliard de persoane ale căror informații personale au fost postate pe un site web utilizat de hackeri, relatează...

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video
Neuralink, startup-ul antreprenorului miliardar Elon Musk (foto), a lansat un video în care o maimuță joacă un joc video simplu, după ce i-a fost implantat un cip în creier, relatează Reuters. Videoclipul...

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari
Companiile din întreaga lume vor cheluti 4,1 trilioane de dolari pe tehnologia informației anul acesta, în creștere cu 8,4% față de 2020, redobândind ritmul creșterii corporative dinainte de pandemia de...

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni
Biroul de arhitectură ABIBOO a realizat planurile primului oraş de pe planeta Marte, materialele prime folosite la contrucţie provenind de pe suprafaţa acestei planete. Oraşul va putea găzdui 250.000 de oameni...

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei
Platforma de socializare Facebook va notifica utilizatorii atunci când vor intra într-un grup care încalcă Standardele Comunităţii pentru a fi suficient informați. Schimbările vor fi lansate la...

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte
Oamenii de știință au căzut de acord că pe planeta Marte se aflau râuri, lacuri, mări și oceane în urmă cu miliarde de ani. Însă acum cercetările de îndreaptă spre găsirea explicației dispariției...
Serviciul de email marketing furnizat de