Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Surse din mediul universitar spun că lupta pentru conducerea acestor instituții este strâns legată de cea dintre partidele politice, iar în anul electoral 2024 s-a accentuat și războiul între cadrele universitare. Deși nimeni nu recunoaște că la nivel universitar există o influență din ce în ce mai mare a formațiunilor politice, în interior se cunosc foarte bine taberele și susținerea pe care o primesc sau o oferă partidelor. După ce doi rectori aleși au fost invalidați de Ministerul Educației, este posibil să mai fie astfel de situații, în perioada următoare.
Rectorii aleși ai universităților de la Galați și Arad, Puiu Lucian Georgescu, respectiv Ramona Lile, nu a fost confirmați în funcție de Ministerul Educației. S-a mai întâmplat așa ceva doar în cazul unor universități particulare care nu au respectat procedura de vot, dar este prima oară când sunt invalidați mai mulți rectori, în aceeași perioadă.
Puiu Lucian Georgescu a fost reales pentru al doilea mandat în funcția de rector al Universității Dunărea de Jos din Galați, în luna decembrie, dar nu a primit confirmarea din partea Ministerului Educației, după ce s-a constatat că a obținut un număr mai mare de voturi contracandidatul acestuia, Cătălin Fetecău - președintele Senatului universității care are sucursale la Brăila și la Chișinău. De la aceste sucursale au venit 14 voturi în plus pentru fostul rector, Fetecău a avut mai multe voturi la Galați. Procedurile din cadrul procesului electoral au fost contestate atât în universitate, cât și la nivel de minister, în urma efectuării unui control.
Condamnată înainte de hotărârea instanței
În cazul Ramonei Lile, de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, ordinul de neconfirmare a fost dat în baza existenței unei decizii a Consiliului Național de Etică (CNECSDTI) din 2021, pentru plagiat. Conform ordinului, Ramona Lile a primit o sancțiune care include interdicția de a candida la funcții de conducere, pe o perioadă de 5 ani.
În aprilie 2021, Ramona Lile a fost retrogradată academic, adică a pierdut gradul „profesor universitar”, fiind acuzată de „plagiat masiv de blocuri de texte” în mai multe articole științifice pe care le semnează în calitate de coautor. Nu există și o decizie dată de instanța de judecată în acest sens, ceea ce duce către o problemă legată de principiile de Drept, pentru că ordinul care-i interzice să candideze a fost contestat de Ramona Lile în instanță. Fără o decizie definitivă de la instanța de judecată, ea are dreptul să candideze în continuare și să fie aleasă. Dacă se aplică acest ordin al Consiliului Național de Etică, dar instanța de judecată va hotărî ulterior că plagiatul nu se confirmă, practic i se încalcă drepturile persoanei acuzate pe nedrept.
Dar Ramona Lile este și „omul PSD-ului”, în orașul PNL-ului și, mai nou, al USR-ului - situația politică a Aradului fiind clar reflectată în mediul universitar. Ea a fost atacată constant, în ultimii ani, mai ales în calitatea sa de om politic, cerându-se înlăturarea ei de la conducerea universității, până s-a găsit soluția ideală cu articolele științifice pe care le-a semnat în calitate de coautor - probabil fără măcar să le fi citit, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor din mediul academic unde coordonatorii de doctorate își pun semnătura pe lucrările doctoranzilor. Cum ea era vânată de adversarii politici încă de la primul mandat de rector, se putea strecura oricând o situație de acest fel, care să stea la baza acuzațiilor actuale.
Citește pe Antena3.ro
Contestat pentru că a fost parte într-un proces
Un atac dur a fost lansat, chiar înaintea alegerilor, și la adresa rectorului reales la Universitatea Politehnica din București, Mihnea Costoiu. Acesta a fost contestat de Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare din România (FSLCPR), care a adresat o scrisoare deschisă ministrului Educației, Ligia Deca, cerându-i modificări legislative pentru a elimina „unele anomalii din sistemul de învățământ superior” - cu referire la faptul că Mihnea Costoiu a avut un proces penal, deși nu a fost condamnat, pentru că a intervenit prescrierea faptei.
Mihnea Costoiu risca, în acel dosar, o condamnare pentru abuz în serviciu, dar și plata unei sume uriașe, pentru că, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, semnase închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu. Prejudiciul adus statului a fost calculat la 10 milioane de euro. Cercetătorii membri ai asociației au considerat că nu contează lipsa condamnării lui în instanță, ci faptul că a fost acuzat - principiu care nu există în Drept.
Legea nu se aplică pentru mandatele din trecut
Cu semnul întrebării este, chiar acum, realegerea rectorului Universității Transilvania, din Brașov. Acesta a fost atacat în presa locală, apoi în cea centrală, începând din noiembrie 2023, pentru câștigurile sale foarte mari, de peste 11.000 de euro pe lună. Cu toate acestea, în mediul universitar este recunoscut drept unul dintre cei mai performanți rectori și un foarte bun manager. Surse din universitate spun că la baza atacurilor ar fi doi profesori membri AUR, care au început lupta electorală pentru alegerile locale și parlamentare cu cea din cadrul instituției.
Alegerile de la Universitatea Transilvania au avut loc ieri și se așteaptă confirmarea sau infirmarea din partea Ministerului Educației. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității Transilvania, este contestat și pentru faptul că a condus instituția începând cu anul 2012, iar acum și-a depus din nou candidatura, invocând principiul retroactivității - adică Legea învățământului universitar, care impune un număr maxim de două mandate consecutiv, nu se aplică pentru trecut, ci pentru viitor. În plus, rectorul a avut și o întrerupere de mandat, de câteva luni, în 2019, ceea ce îl ajută să demonstreze faptul că se încadrează în actualele prevederi legislative, chiar dacă s-ar aplica retroactiv - motiv pentru care adversarii politici din universitate l-au comparat cu fostul președinte al României Ion Iliescu, acesta folosind același „truc” atunci când a candidat pentru al treilea mandat.
În termen de 30 de zile, posturile de rector neconfirmate de minister devin vacante și trebuie să fie reorganizate alegerile.
Interese politice și financiare
Dincolo de luptele pe putere din interiorul universităților și de amestecul factorului politic, aceste probleme apar mai ales la universitățile cele mai „bogate”, acolo unde rectorii au reușit să încheie contracte cu mediul de afaceri, în special pentru domeniile tehnice - situație în care se află atât Politehnica din București, cât și Transilvania, din Brașov.
Postul de rector al Universității Politehnica din București este unul dintre cele mai „vânate”, în acest moment. Politehnica are cele mai multe contracte pentru cercetare, în valoare de sute de milioane de euro, cu mari companii pentru care se fac inclusiv prototipuri, în ultimii 20 de ani. La fel, Universitatea Transilvania și-a dezvoltat mai ales partea tehnică, pentru care a-ncheiat foarte multe contracte, având finanțare solidă și fiind pe primele locuri în topurile naționale.
Universitățile au ajuns câmpul de luptă al formațiunilor politice și al grupurilor de interese. Alegerea rectorilor se face chiar înainte de campania electorală pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale de anul acesta, fiind marcate de războiul între partide.
