Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printr-un proiect de lege pus recent în dezbatere la Senat, aceștia propun acordarea unei „burse de prezență” pentru elevi și preșcolari, bursă care însă va fi condiționată atât de prezența la ore, cât și de un comportament exemplar la școală și la grădiniță. Banii vor proveni, în mare parte, din tăierea cu două treimi a alocației pentru copiii cu vârste între 3 și 18 ani, care, în loc de 292 de lei, cât au în prezent, vor mai primi doar 100 de lei, începând din septembrie 2027. Inițiatorii susțin că măsura ar putea reduce absenteismul, combate abandonul școlar și responsabiliza elevii și familiile.
Propunerea legislativă pusă pe masa senatorilor chiar înainte de minivacanța de 1 Mai, de deputații UDMR Szabo Odon și Kantor Boglarka, vizează modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii și modificarea și a Legii învățământului preuniversitar (L. nr. 198/2023) și reglementează „instituirea bursei de prezență în cadrul învățământului preuniversitar, prin restructurarea mecanismului de sprijin financiar acordat copiilor”.
Alocația de stat - sub 20 de euro pentru majoritatea copiilor
Cea mai importantă modificare vizează cuantumul alocației de stat, care scade drastic. Mai exact, inițiatorii propun menținerea cuantumului actual al alocației pentru copiii cu vârste până la 3 ani și pentru minorii cu handicap, dar cu diminuarea sumei acordate copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani, de la 292 de lei la 100 de lei.
Potrivit proiectului legislativ, „începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2027, alocația de stat pentru copii se stabilește” astfel:
-
719 lei pentru copiii până la 3 ani;
-
100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani;
-
719 lei pentru copiii între 3 și 18 ani cu handicap.
Cu toate că, în expunerea de motive, inițiatorii recunosc că alocația de stat reprezintă o formă de ocrotire specială acordată tuturor copiilor, fără discriminare, schimbarea propusă înseamnă, în practică, o reducere masivă a sumei (care și așa era mică), pentru majoritatea copiilor, la mai puțin de 20 de euro lunar.
Minimum 250 de lei pe lună bursa de prezență și purtare exemplară
Totuși, susțin autorii legii, această reducere va fi compensată printr-un nou mecanism financiar: introducerea bursei de prezență. Aceasta ar urma să fie acordată elevilor și preșcolarilor care frecventează cursurile și au comportament bun.
„Cuantumul bursei de prezență este de minimum 250 de lei lunar”, stipulează proiectul de lege, iar suma ar urma să fie indexată anual cu rata inflației. Cu toate acestea, va fi dată doar elevilor care sunt prezenți la cursuri și care au media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine”.
„Bursa de prezență se acordă tuturor preșcolarilor și elevilor care frecventează cursurile și care au obținut media 10 la purtare sau calificativul «foarte bine» la purtare la finalul anului școlar anterior.
În sensul prezentei legi, prin frecventarea cursurilor se înțelege prezența zilnică a preșcolarului și elevului în unitățile de învățământ preuniversitar, cu excepția absențelor motivate”, prevede proiectul de lege.
Mai mult, bursa se acordă inclusiv în vacanțe, cu excepția verii, dacă elevul a depășit limita de absențe.
„Scopul acestei măsuri este stimularea participării constante la procesul educațional, responsabilizarea elevilor și a familiilor acestora, precum și reducerea fenomenului de abandon școlar și a părăsirii timpurii a școlii.
Prin instituirea bursei de prezență se urmărește, așadar, trecerea de la un mecanism exclusiv pasiv de sprijin financiar la unul care încurajează activ implicarea în educație, fără a elimina caracterul de protecție socială al alocației de stat”, se arată în expunerea de motive.
La „grădi” au voie să lipsească cel mult 5 zile „nemotivat”
Totodată, propunerea legislativă prevede extinderea acordării bursei sociale și preșcolarilor, „în vederea asigurării unui sprijin financiar adecvat copiilor proveniți din medii vulnerabile încă din etapa educației timpurii și pentru încurajarea participării acestora la procesul educațional”.
Semnatarii propunerii justifică această măsură prin faptul că grupa mijlocie și grupa mare din învățământul preșcolar „fac deja parte din învățământul obligatoriu”, iar grupa mică va deveni obligatorie începând cu anul școlar 2030/2031.
„În acest context, este necesară adaptarea instrumentelor de sprijin financiar la noile realități ale sistemului educațional”, spun ei în expunerea de motive.
Însă în cazul preșcolarilor, inițiatorii legii sunt un pic mai toleranți: copiii vor putea avea până la 5 zile de absențe nemotivate pe lună de la grădiniță fără pierderea bursei de prezență.
Inițiator: „Mersul la școală nu este doar un drept, ci și o datorie!”
În același timp, se precizează că proiectul propus „nu urmărește reintroducerea unor condiționalități asupra dreptului la alocație” (care rămâne un drept universal), ci instituirea unui mecanism distinct, complementar.
Cu toate acestea inițiatorii au ținut să amintească de reglementările din vremea lui Ceaușescu, subliniind că, înainte de 1989, alocația de stat pentru copii era condiționată de numeroși factori socioeconomici și nu era un drept universal al copilului.
„Schimbăm sistemul de alocații pentru copii într-un mod care să reducă abandonul școlar! În același timp, gama de burse care pot fi evaluate social se extinde și la nivelul grădinițelor, deoarece copiii nu pot compensa ulterior lipsa competențelor dobândite la această vârstă.
Mersul la școală nu este doar un drept, ci și o datorie! Astăzi, legea prevede că este obligatorie frecventarea școlii de la grădiniță până la sfârșitul liceului! Mulți încalcă legea! Acum vrem să motivăm pe toată lumea prin transformarea și îmbunătățirea sistemului de sprijin”, scrie deputatul Szabo Odon, în limba maghiară, pe pagina sa de Facebook.
În România, sunt „statistici înfricoșătoare și tulburătoare”, spune deputatul Szabo Odon, unul dintre inițiatori: „33 din 100 de copii care încep școala pregătitoare nu ajung la absolvire, în timp ce analfabetismul funcțional este de 40%”.
Argumentul principal: abandonul școlar
De altfel, autorii proiectului legislativ insistă în expunerea de motive pe situația gravă din educație. România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din Uniunea Europeană, iar diferențele între mediul urban și rural sunt uriașe.
Mai exact, documentul arată că:
-
rata abandonului școlar a fost de 16,6% în 2023;
-
în mediul rural ajunge la peste 26%;
-
sute de mii de copii sunt în afara sistemului educațional.
În acest context, inițiatorii consideră că „prevenirea este mai eficientă decât intervenția tardivă” și că stimulentele financiare directe pot ține copiii la școală.
Cu ce probleme ar putea veni la pachet reducerea alocației
Pe termen mediu și lung, inițiatorii susțin că proiectul ar putea „contribui la reducerea inegalităților educaționale”, la creșterea participării elevilor la școală și la îmbunătățirea parcursului educațional al acestora.
„În ansamblu, adoptarea prezentei inițiative legislative poate contribui la reducerea inegalităților educaționale, în special în rândul copiilor din medii vulnerabile, și la consolidarea rolului școlii ca principal instrument de incluziune socială și de formare a competențelor necesare integrării pe piața muncii, constituind totodată un pas important către un sistem educațional mai echitabil și mai eficient”, conform expunerii de motive.
Totuși, bursa de prezență ar putea să nu ajungă exact la copiii care au cea mai mare nevoie de sprijin și nu va compensa scăderea alocației, așa cum susțin semnatarii documentului, iar măsura ar putea avea mai multe efecte nedorite, precum:
-
Pierderi pentru familiile vulnerabile. Reducerea alocației la 100 de lei poate afecta direct familiile sărace, mai ales pe cele cu mai mulți copii, unde alocația este o sursă stabilă de venit.
-
Acces inegal la bursa de prezență. Nu toți copiii vor putea primi bursa. Cei care lipsesc din motive sociale (sărăcie, transport, probleme familiale) riscă să piardă și această formă de sprijin.
-
Presiune suplimentară pe copii și părinți. Condiționarea de prezență și comportament poate pune presiune pe elevi, fără a rezolva cauzele reale ale absenteismului.
-
Risc de excludere pentru cei mai vulnerabili. Copiii din medii defavorizate sunt exact cei mai expuși absențelor, ceea ce ar putea duce la pierderea bursei și accentuarea inegalităților.
-
Risc de abuzuri. Monitorizarea prezenței și acordarea burselor pot genera birocrație și eventuale abuzuri în aplicare.
Proiectul legislativ, pentru care inițiatorii au cerut dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, a fost semnat, în total, de 36 de parlamentari, majoritatea de la UDMR, dar și de la PSD, PNL și USR.
Citește pe Antena3.ro
