Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atât sindicaliștii din preuniversitar - Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” -, cât și cei din universități - Federația Națională Sindicală „Alma Mater” - îl informează pe Ilie Bolojan că norma didactică de predare nu a scăzut în ultimii ani, așa cum a declarat premierul. Sindicatele spun că șeful Guvernului fie nu știe nimic despre învățământ, fie dezinformează ca să manipuleze opinia publică și factorii de decizie din sfera politică, în detrimentul cadrelor didactice. Sindicatele l-au acuzat, inițial, de dezinformare, pe ministrul Educației, Daniel David, după ce un raport al unui institut aflat în subordinea Ministerului nu a fost dat publicității integral. Acest raport conținea date care arătau că norma didactică din România nu este nicidecum cea mai mică din UE, pentru a fi necesară creșterea numărului de ore.
Ilie Bolojan s-a referit la situația din sistemul de învățământ spunând că în ultimii ani ar fi scăzut norma didactică. Această declarație i-a înfuriat pe profesori, iar declarațiile comune ale sindicatelor din învățământ aduc acuzații grave la adresa premierului Bolojan. „Afirmația este complet falsă, lipsită de orice fundament și fie demonstrează o gravă lipsă de cunoaștere a realităților din sistemul de învățământ românesc, fie lansarea ei în spațiul public a fost făcută special, cu un scop manipulator, chiar dacă este cunoscut adevărul”, transmit cele trei federații din sistemul preuniversitar și universitar.
Norma didactică nu a scăzut, ci doar salariile au crescut, după protestele profesorilor din 2023. De fapt, deranjate de modul în care Guvernul României de atunci a cedat în fața presiunilor făcute de profesori au fost mai ales organizațiile internaționale care dictează politicile publice din România – în special Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Ceea ce face actualul guvern este o ajustare a situației din domeniul educației care să corespundă cu cerințele OCDE, dar fără a fi declarată ca atare, în acest context.
S-a preluat strategia fostului Executiv
Nici măcar nu este prima oară când se întâmplă, iar încercările de corijare a situației din economia României, în conformitate cu unele critici ale OCDE, au început de la fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, atunci când acesta a lansat ideea impozitului progresiv, preluând o recomandare din partea OCDE, tot fără a menționa de unde vine.
OCDE a „certat” Guvernul României pentru că a crescut prea mult salariile profesorilor, în urma protestelor acestora din 2023. Guvernul României a cedat, în 2023, la presiunile făcute de sindicatele din învățământ, și a găsit soluții pentru creșterea semnificativă a salariilor profesorilor, însă OCDE nu este de acord cu măsurile. În raportul lansat în primăvara anului trecut, OCDE a menționat faptul că este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public: „Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă” - este menționat în acel raport al OCDE.
Tot OCDE a cerut și ajustarea veniturilor românilor care câștigă peste salariul minim pe economie, prin aplicarea impozitului progresiv - toate fiind susținute de premierul Marcel Ciolacu. De altfel, fostul premier a declarat că ținta fostului guvern era aderarea la OCDE cu orice preț – ceea ce face și actualul Guvern, dar fără să explice cauza.
Orele suplimentare ale profesorilor nu sunt plătite
Iar actualul guvern nici măcar nu ține cont de ceea ce se întâmplă realmente în sistemul de educație. „Opinia publică trebuie să știe că, în ultimele decenii, norma didactică de predare a fost constantă, iar acum, folosindu-se date false, a ajuns printre cele mai mari din UE, în condițiile în care munca profesorilor din România este mult mai complexă decât cea a cadrelor didactice din majoritatea celorlalte state membre ale UE, state unde și salariile sunt mult mai mari. În plus, cerințele și presiunile asupra cadrelor didactice au crescut constant, pe fondul unor „reforme“ continue - însă fără nicio finalitate - și a unei finanțări sub standardele minime europene”, spun sindicatele din învățământ, amintindu-i prim-ministrului că munca unui profesor nu se limitează la orele de predare, ci include documentare continuă, corectarea lucrărilor, pregătirea orelor, evaluarea elevilor, orele de consiliere și activitățile extracurriculare, toate fiind nereglementate și neremunerate corespunzător. În ultimii ani, profesorii fac și meditații gratuit pentru elevii din școlile la care predau, dar aceste ore nici măcar nu sunt calculate la norma didactică.
Sindicatele îl mai acuză pe premierul Bolojan că „are misiunea mascată de a falimenta învățământul de stat”, aceasta fiind singura concluzie pe care o pot trage, după măsurile aberante care distrug educația în România.
Protestele celor trei federații din educație vor continua după următorul program:
20 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
21 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
22 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
25 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
26 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
27 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
28 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
29 august – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1130;
3 septembrie – Pichet la Ministerul Educației și Cercetării, în intervalul 1000 – 1200;
3 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
4 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
5 septembrie – Miting de protest în Piața Victoriei, în intervalul 1200 – 1300;
8 septembrie – Miting și marș de protest pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni, în intervalul 1100 – 1600
Citește pe Antena3.ro
