Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bullying-ul rămâne o problemă majoră în celulele de învățământ din România. Studii specifice demonstrează că aproape jumătate dintre elevi au fost victime ale agresiunii între colegi. Dar să detaliem.
Un număr semnificativ de elevi din țara noastră trăiește o astfel de experiență negativă, iar consecințele pot fi vizibile în comportamentul, starea emoțională și performanța școlară a copiilor. Date publicate în 2025 de platforma World Vision România arată că mai bine de jumătate dintre elevi susțin că au fost jigniți sau umiliți la școală, iar fenomenul este și mai accentuat în mediul rural, unde 9 din 10 copii declară că au fost victime ale bullying-ului la școală. Agresiunile verbale, etichetarea sau marginalizarea socială sunt printre cele mai frecvente forme de comportament agresiv între elevi.
Anxietate, depresie, tentative de suicid
Alte cercetări pe anul 2025, de data aceasta întreprinse de platforma Salvați Copiii România, vin să confirme informațiile furnizate la începutul acestui articol. Mai mult, în al doilea studiu citat apar date noi: aproximativ 90% dintre profesori consideră la rândul lor că bullying-ul constituie o prezență copleșitoare în școlile din România, iar agresiunile verbale și umilirea între colegi apar cu cea mai mare frecvență. Analiza organizației arată că expunerea repetată la astfel de experiențe poate avea efecte serioase asupra dezvoltării emoționale și a stării psihice a copiilor. Un alt raport alarmant: 1 din 4 copii (25%) cu vârste de 7-17 ani care au ajuns la psihologii organizației „Salvați copiii România” în 2023-2025 prezenta o tulburare emoțională (anxietate sau depresie), adesea corelată cu expunerea îndelungată la rețelele de socializare. Mai mult, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții consiliați aveau probleme severe de sănătate mintală, unele cazuri mergând până la tentative de suicid.
Tăcerea copiilor
În acest context, specialiștii atrag atenția că experiențele repetate de agresiune pot avea efecte majore asupra dezvoltării emoționale a copiilor. „Bullying-ul nu este o simplă tachinare între copii. Pentru copilul care este expus constant la umilire, excludere sau intimidare, experiența devine una profundă și repetitivă. În timp, copilul poate ajunge să creadă că problema este la el, nu la agresori”, ne-a explicat Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică la Renew Institute. Atenție! Copiii nu povestesc întotdeauna direct despre experiențele lor negative de la școală. În multe situații, primele semne apar prin schimbări de comportament. „Mulți copii nu spun acasă că sunt agresați. Uneori le este rușine, alteori se tem că situația se va agrava dacă adulții intervin. Există și situații în care copilul crede că părinții nu îl pot ajuta”, ne-a mai explicat Dr. Doina Mihaela Tobescu.
Nu ignorați semnele!
Printre semnele care pot indica o astfel de experiență se numără: refuzul de a merge la școală, dureri de stomac sau de cap înainte de programul școlar, retragerea din activități sociale, iritabilitate sau reacții emoționale intense, scăderea performanței școlare. „Copilul începe să evite mediul în care se simte amenințat. Uneori apar simptome fizice înainte de școală sau dorința de a rămâne acasă, fără ca părinții să înțeleagă imediat cauza reală”, ne-a mai relevat medicul. Cum afectează bullying-ul dezvoltarea emoțională? Experiențele repetate de agresiune pot influența modul în care copilul se percepe pe sine, dar și relația cu mediul școlar. „Dacă un copil este expus constant la umilire sau respingere, ajunge să internalizeze mesajele negative pe care le primește. În timp pot apărea anxietatea, scăderea stimei de sine și sentimentul că nu este acceptat.”, apreciază Dr. Doina Mihaela Tobescu. În unele cazuri, aceste experiențe pot duce la retragere socială, dificultăți de concentrare și scăderea performanței școlare.
Spațiu de siguranță
Ce pot face părinții? Să acorde atenție schimbărilor de comportament și să creeze un spațiu sigur în care copilul să poată vorbi despre experiențele sale. „Primul lucru de care are nevoie copilul este să fie ascultat. Dacă reacția adultului este să minimalizeze situația sau să spună «ignoră-i», copilul poate simți că nu este înțeles”, afirmă Dr. Doina Mihaela Tobescu. După clarificarea situației, este importantă colaborarea cu școala și cu profesorii pentru a identifica și a stopa comportamentele agresive. „Bullying-ul poate avea consecințe emoționale serioase, dar intervenția timpurie poate face o diferență majoră. Copiii au nevoie de sprijinul adulților pentru a depăși astfel de experiențe”, a conchis Dr. Doina Mihaela Tobescu.
„Pentru copilul care este expus constant la umilire, excludere sau intimidare, experiența devine una profundă. În timp, copilul poate ajunge să creadă că problema este el, nu agresorii”, Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică
1 din 4 copii (25%) cu vârste de 7-17 ani care au ajuns la psihologii organizației „Salvați copiii România” în 2023-2025 prezenta o tulburare emoțională (anxietate sau depresie), adesea corelată cu expunerea îndelungată la rețelele de socializare.
60% dintre preadolescenții și adolescenții consiliați de psihologi aveau probleme severe de sănătate mintală, unele cazuri mergând până la tentative de suicid.
„Mulți copii nu spun acasă că sunt agresați. Uneori le este rușine, alteori se tem că situația se va agrava dacă adulții intervin.”, Dr. Doina Mihaela Tobescu
„Primul lucru de care are nevoie copilul este să fie ascultat. Dacă reacția adultului este să minimalizeze situația sau să spună «ignoră-i», copilul poate simți că nu este înțeles.”, Dr. Doina Mihaela Tobescu
Citește pe Antena3.ro
