Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape 80% dintre elevi şi profesori vor ca anul acesta orele să se desfăşoare fizic, la şcoală, iar jumătate dintre elevi îşi doresc ca profesorii să facă lecţiile mai atractive, mai interactive, conform sondajului „Nevoile şi aşteptările elevilor şi profesorilor pentru anul şcolar 2021-2022”, realizat de Fundaţia World Vision România.
Totodată, trei din patru elevi din mediul rural își doresc ca în anul școlar care începe luni să se desfășoare cursuri în format fizic, jumătate vor lecții predate într-un mod interactiv, iar un sfert dintre elevii chestionați își doresc să nu mai aibă teme pentru acasă și să nu mai fie bullying în școli.
Atât elevii, cât şi profesorii vor mai mulţi bani pentru educaţie.
În topul dorinţelor elevilor de la sistemul de învăţământ sunt activităţile extraşcolare, infrasctructura adecvată, digitalizarea şi un climar şcolar sigur, fără bullying.
Copiii îşi doresc de la părinţi să fie ajutaţi la teme, să fie susţinuţi emoţional, dar şi material. Unul din cinci copii au spus că ar vrea să aibă rechizite, haine, mâncare sau bani pentru transport şcolar.
Pe de altă parte, profesorii vor ca educaţia să fie finanţată corespunzător, mai mult de jumătate dintre ei vor salarii majorate, investiiţii în infrastructură, digitalizare, cursuri atât pentru a preda mai bine materia, cât şi pentru a interacţiona mai bine cu elevii. În plus, cadrele didactice îşi doresc să fie adoptată şi implementată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conțină pași clari despre cum poate fi modernizată educația din România.
De la elevi, profesorii îşi doresc ca aceştia să aibă o atitudine pozitivă față de școală (să fie mai atenți la ore, să își facă temele, să răspundă/să pună întrebări), iar aproape 70% dintre profesori îşi doresc ca părinţii să fie mai implicați în procesul de educație. De asemenea, 70% dintre profesori şi-ar dori ca meseria de cadru didactic să fie mai respectată și valorizată.
„După un an şi jumătate de şcoală în care elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la educaţie, rata abandonului şcolar riscă să explodeze, iar aşteptările elevilor şi profesorilor sunt foarte mari. Deşi o prioritate pe buzele tuturor, educaţia este de multe ori lăsată pe ultimul loc, lucru care reiese clar şi din finanţarea alocată. Din păcate, în comunităţile unde noi mergem zi de zi sunt elevi care muncesc în gospodărie în loc să meargă la şcoală, elevi care se duc flămânzi la culcare şi care încep anul şcolar fără rechizite sau cărţi. Cei care își doresc să ajute astfel de copii o pot face prin donații prin SMS cu textul “SPERANTA” la 8864 sau direct pe pagina World Vision România: https://bit.ly/2X9EYGj”, afirmă Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Principalele așteptări ale elevilor din mediul rural de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar: 74% dintre elevi își doresc ca orele să se desfășoare fizic, la școală; 52% vor lecțiile să fie predate într-un mod mai interactiv, să îi captiveze; 40% își doresc să existe mai multe activități extrașcolare, cursuri cu ajutorul cărora ar putea învăța ceva interesant, excursii, diverse personalități să fie invitate la ore; 38% dintre elevi ar vrea ca profesorii să fie mai apropiați de ei, să comunice mai bine cu ei, iar 33% dintre elevi vor să se modernizeze școala - să aibă mobilier nou, căldură, aer condiționat, destule clase în care să se desfășoare orele, toaletele să fie curate. 32% dintre elevi vor acces la tehnologie si digitalizare: acces la internet, un laborator cu calculatoare/cu mai multe calculatoare în școală, proiectoare, imprimante. 27% dinre elevi își doresc să nu mai aibă teme pentru acasă, iar 24% ar vrea să nu mai fie bullying în şcoli.
În ceea ce privește așteptările profesorilor de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar, 88% vor ca școala să se desfășoare fizic anul acesta; 67% dintre profesori ar vrea să se aloce un procent mai mare din PIB pentru educație; 63% vor ca salariile cadrelor didactice să fie majorate, iar 62% vor să crească investițiile în modernizarea școlilor existente și deschiderea de școli/corpuri noi acolo unde este cazul. 57% dintre profesori ar vrea sa crească investițiile în digitalizarea școlilor, 56% ar vrea să fie adoptată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conțină pași clari despre cum poate fi modernizată educația din România, în timp ce 52% vor să aibă acces continuu la cursuri pentru perfecționare atât în ceea ce privește predarea materiei, cât și în privința modulului în care interacționează cu elevii. 40% dintre dascăli și-ar dori să se aloce mai puțin timp pentru crearea de strategii și mai mult implementării celor existente deja, 32% vor sa se schimbe programa școlară; 25,7% vor să nu se mai schimbe programa școlară. 30% dintre profesori și-ar dori ca pregătirea viitoarelor cadre didactice să fie făcută mai serios, programa din universitățile de profil să fie actualizată, iar, în final, selecția cadrelor didactice sa fie mai riguroasă. 23% dintre cadrele didactice vor ca specialișii din mediul privat (experți în anumite domenii, dar care nu sunt profesori- scriitori, ingineri, istorici, biologi, informaticieni, fizicieni, chimiști) să se implice mai mult în crearea programei școlare astfel încât aceasta să fie adaptată cerințelor de pe piața muncii, iar 21% vor să fie mai susținuți și motivați de către managementul școlii.
Profesorii au multe așteptări de la elevi şi părinţi în acest an şcolar. 82% vor ca elevii să aibă o atitudine pozitivă față de școală (să fie mai atenți la ore, să își facă temele, să răspundă/să pună întrebări); 68% își doresc ca părinții să fie mai implicați în procesul de educație, iar 66% vor ca profesia de cadru didactic să fie mai respectată și valorizată. 55% ar vrea să nu mai existe bullying între elevi, să fie mai mult respect între aceștia, iar 49% vor ca elevii să nu mai lipsească de la ore. Patru din 10 dascăși ar dori ca elevii să se implice mai mult în activități extrașcolare. 37% vor ca elevii să fie mai disciplinați, cu mai multă toleranță și respect față de profesori.
Sondajul a fost derulat de către World Vision România pe circa 1000 de respondenţi din mediul rural.
