Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Școlile s-au deschis, imediat după Revelion, dar mulți părinți cer revenirea la școala online, pentru a evita creșterea numărului de contaminări cu varianta Omicron a virusului SARS-COV2, fiind anunțat deja „valul cinci” al pandemiei. Părerile sunt, totuși, împărțite, pentru că o nouă perioadă de școală online ar putea afecta foarte grav elevii, mai ales psihic. În același timp, profesorii sunt foarte nemulțumiți de faptul că politicienii le-au ignorat cererea de creștere a salariilor, fiind aproape de nivelul minim pe economie. Singurul lucru care oprește protestele acum este frica de criza economică anunțată și mai ales de facturile la energie.
Aproape trei milioane de elevi sunt din nou într-o situație cel puțin delicată, la începutul anului 2022, când școala a-nceput cu o săptămână mai devreme, după ce Ministerul Educației a luat decizia prelungirii forțate a vacanței anterioare. Părinții și elevii nemulțumiți, care au mers să protesteze, ieri, la Ministerul Educației, consideră că această decizie luată de ministrul Educației este aberantă și bulversează elevii. Cu toate acestea, modificarea structurii anului școlar s-a făcut, inițial, pentru a evita o explozie de cazuri de contaminare cu varianta Delta a virusului SARS-COV2, în plin val patru al pandemiei, când numărul morților ajunsese la 600 pe zi. Acum, însă, este anunțat al cincilea val, iar școlile sunt deschise, ceea ce i-a speriat pe mulți elevi și părinți. Săptămâna aceasta sunt din nou probleme cu testele rapide pentru elevi, pentru că au la dispoziție un singur test, în loc de trei. Dincolo de toate aceste probleme care afectează încă un an școlar, cadrele didactice sunt deja pregătite să reînceapă protestele, din cauza problemelor financiare foarte grave.
Bugetul alocat e insuficient
Citește pe Antena3.ro
Sindicatele din Educație spun că bugetul alocat pentru anul acesta este insuficient și va agrava situația sistemului preuniversitar. „Colegii noștri sunt nemulțumiți în primul rând de partea financiară. Sunt deja doi ani, consecutiv, în care s-au prorogat toate prevederile legale care ar fi condus la creșterea salariilor în medie cu peste 17,8%, iar toate acestea se suprapun peste creșterea facturilor și a prețurilor. În plus, activitatea pe care ar fi trebuit să o presteze firmele care au câștigat licitațiile pentru testele rapide din școli au fost transferate în sarcina cadrelor didactice și a personalului nedidactic, ceea ce nu este normal. Sunt prea multe schimbări, prea multe întreruperi, prea multe modificări. Putem înțelege că este o pandemie, dar trebuie să existe mai multă coerență, mai multă transparență și o implicare mult mai substanțială din partea autorităților. Dacă adăugăm un record negativ în legătură cu bugetul alocat educație, e clar de ce există nemulțumiri din partea tuturor. Anul acesta s-au alocat 2,82% din PIB pentru Educație, față de 6%, cât prevede legea. Suma este nesemnificativă, 31 de miliarde de lei, în condițiile în care infrastructura este la pământ, salarizarea este deficitară și avem un mare deficit de cadre didactice, mai ales pentru științele exacte”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Protestele se amână din cauza facturilor
Singurul lucru care deocamdată îi oprește pe profesori de la grevă este creșterea prețurilor, mai ales a facturilor la utilități, iar Guvernul pare că profită de această situație. „O grevă înseamnă tăierea salariilor, iar oamenii sunt speriați de facturi și de creșterea prețurilor. Degeaba spune ministrul Finanțelor că este un șantaj al profesorilor. Cadrele didactice au salariul mai mic decât unele femei de serviciu de la o primărie. Vom avea o discuție, zilele următoare, cu factorii de decizie. Nicăieri nu vor găsi salarii în administrație cu 40% mai mari decât în învățământ, așa cum se întâmplă la noi în țară. Acolo unde există profesori bine plătiți există și performanță”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, liderul FSLI. Pe lângă aceste nemulțumiri, există și pericolul ca profesorii să își caute un loc de muncă mai bine plătit, iar astfel s-ar adânci deficitul de personal din sistemul preuniversitar. Alții au declarat deja că urmează să renunțe la catedre, dacă vor fi obligați să se vaccineze. „Deocamdată vedem că s-a sistat demersul acela de a introduce certificatul COVID la locul de muncă. Sunt mulți profesori hotărâți să nu se vaccineze, indiferent ce s-ar întâmpla. Ar fi normal să existe posibilitatea de testare gratuită, ca în alte țări europene”, mai spune Simion Hăncescu.
Deficitul de cadre didactice este de circa 10.000, la care se adaugă circa 5.000 de necalificați care acoperă nevoia de la catedre. Salariile absolut nemotivante din învățământ înrăutățesc mai mult situația. FSE „Spiru Haret” a făcut un studiu din care reiese că peste 60% dintre absolvenții de facultate nu își doresc să lucreze în învățământ, iar peste 40% dintre actualii profesori vor să-și schimbe locuri de muncă. În celelalte țări europene, se alocă pentru Educație cel puțin 4% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care PIB-ul este mai mare decât cel al României, deci suma este mult mai mare decât în țara noastră.
Unii elevi nu au dat tezele. Ce facem cu acești copii și cu cei care trebuie să dea examene? Cum să facă școală online cei mici, care trebuie să învețe să scrie? În România oricum s-a învățat online mai mult decât în alte țări, unde profesorii au refuzat această variantă. La noi s-au străduit profesorii, dar oricum își bat joc de noi.
Simion Hăncescu, liderul FSLI
Eu nu sunt de acord cu școala online. Copiii au nevoie de prezența cadrelor didactice, trebuie să discute cu profesorii. Dar nu online! Deja sunt copii cu probleme grave de sănătate, probleme psihiatrice și de vedere, din cauza școlii online. Întrebarea este cine sunt cei care fac presiuni să închidă școlile? Copiii au pierdut deja foarte mult. Trebuie luate măsuri pentru a se face ore în condiții de siguranță.
Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret
