Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Studiile economice arată că deși România a depășit Ungaria la PIB pe cap de locuitor în 2023, țara noastră rămâne în urmă la capitolele economisire și gestionarea creditelor. Cursurile de Educație financiară sunt esențiale, atât pentru copii și tineri, cât și pentru adulți, nu doar pentru gestionarea propriilor bani, ci și pentru economia României, pe termen lung. Mii studenți, profesori, părinți și antreprenori au participat online la Conferința Webdidactica organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, dedicată educației financiare a tinerilor, eveniment în cadrul căruia s-au discutat soluții concrete pentru combaterea vulnerabilității economice a generațiilor viitoare, din acest punct de vedere.
România a rămas țara cu cea mai scăzută rată de alfabetizare financiară din Europa, în care 70% din populație nu cunoaște nici astăzi diferența dintre o bancă și o Instituției Financiară Nebancară (IFN) - a subliniat, în cadrul conferinței Webdidactica pe tema educației financiare, de săptămâna trecută, Corneliu Ionescu, economist și coach în programul Banometru. Acesta a subliniat că tinerii au nevoie să vadă exemple concrete și să se implice în proiecte practice pentru a reține informațiile și este nevoie de responsabilitate colectivă. „Nu doar școala, ci și părinții și societatea trebuie să fie modele. 70% dintre români nu disting între o bancă și un IFN”, a precizat Corneliu Ionescu.
Astfel se poate explica numărul mare de credite neperformante și sumele uriașe la care se ridică pierderile populației, în urma împrumuturilor pe care mulți constată că nu le mai pot achita. Anual se pierd, în continuare, foarte mulți bani și din credite pentru afaceri neprofitabile, pentru că nu se fac bine calculele în privința împrumuturilor. Pe baza analizei acestei situații care trage în jos economia țării noastre, specialiștii ne previn că Educația financiară nu este doar despre economiile populației, ci și mai ales despre viitorul economic al țării. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței Webdidactica, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, săptămâna trecută.
Școlile pot face parteneriate cu băncile
Ministerul Educației face eforturi considerabile pentru a oferi educație financiară noilor generații de elevi. Educația economico-financiară a fost introdusă prin lege ca materie de studiu, dar încă nu pot beneficia toți elevii de această materie, mai ales acolo unde lipsesc specialiștii care ar trebui să susțină aceste ore. În prezent se caută noi soluții pentru a face cât mai eficientă predarea acestei materii, pentru un număr cât mai mare de elevi.
Florian Lixandru, Secretar de Stat în Ministerul Educației și Cercetării, a prezentat, în cadrul conferinței, noua strategie națională de educație financiară, aprobată anul trecut. Acesta a explicat că, deși în clasa a VIII-a există deja cursuri de educație economico-financiară, va fi nevoie de extinderea acestor programe în liceu și la ciclul primar și de o mai bună pregătire a profesorilor.
„Nu vorbim doar de economii, ci de cunoașterea tuturor factorilor care determină modul în care banii funcționează în societate. Vom extinde parteneriatele cu bănci și instituții pentru programe practice, precum firme virtuale”, a precizat reprezentantul Ministerului Educației, în deschiderea conferinței.
Conceptul de „incluziune financiară”
În ultimii doi ani s-a observat o ușoară ameliorare a situației tinerilor, în privința felului în care își gestionează banii. Studiile făcute de bănci arată că în general tinerii români preferă plățile cu cardul bancar și nu sunt amatori de credite pentru locuință sau pentru mașini, ca generațiile anterioare. Specialiștii spun că acesta este un prim semn bun care arată că educația financiară a avut efect. Totuși, comportamentul noii generații poate fi legat mai degrabă de faptul că acești tineri nu au nevoile celor din generațiile precedente, având locuință și autoturism la dispoziție, deci încă nu este clar dacă sunt mai precauți în privința creditelor pentru că au cunoștințe financiare solide sau pentru că nu au nevoie de achiziții substanțiale. În plus, mulți nu au un loc de muncă stabil, fiind finanțați de familie.
Directorul Executiv al Asociației Române a Băncilor, Gabriela Folcuț, a adus în discuție conceptul de „incluziune financiară”, arătând că persoanele care nu au acces la acest tip de educație riscă să rămână în afara circuitului economic și să devină vulnerabile la sărăcie și excluziune socială. Gabriela Folcuț a atras atenția asupra legăturii dintre educație și incluziune: „71% dintre români au conturi curente, dar 20% dintre tineri sunt excluși din piața muncii. Digitalizarea și educația financiară sunt cheile prosperității”, a precizat aceasta.
Se învață mai bine din practică
Tinerii români au fost încurajați, în ultimii ani, să-și deschidă firme, primind finanțare de la bugetul statului sau din fonduri europene. În acest fel s-a creat și o competiție în rândul lor, pentru a le stimula interesul în privința educației financiare, a investițiilor și a antreprenoriatului, dar rezultatele nu sunt chiar satisfăcătoare. Mulți au dat faliment, la scurt timp după lansarea start-up-urilor, pentru că nu și-au calculat corect șansele de a deveni competitivi pe piață.
Răzvan Dobrescu, Decan al Facultății de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor, a evidențiat consecințele lipsei de educație financiară la nivel macroeconomic: „Un management financiar defectuos se află pe locul doi în topul motivelor pentru care start-up-urile eșuează”.
În completare, Cosmin Ciobanu, CEO Octonius, a subliniat cum o strategie financiară solidă poate transforma o idee simplă într-un proiect care să atragă investiții semnificative. Tot el a atras atenția asupra nevoii de exemple practice care să-i ajute pe tineri să înțeleagă din practică, nu doar din teorie, cum trebuie să gestioneze banii.
Cea mai inspirată sugestie primită de la public, privind integrarea educației financiare în instituțiile de învățământ - un simulator de afaceri în școli - a fost premiată, în cadrul conferinței, cu un E-book reader.
Citește pe Antena3.ro
