Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe grupurile de dialog ale acestora se vorbește despre demisii, pentru că mulți refuză să-și sacrifice colegii, dar mai ales să dea decizii care să le anuleze pe cele inițiale, prin care profesorilor le-au fost garantate posturile, pentru viitorul an școlar, în urma încadrărilor calculate la începutul acestui an. Se zvonește, de mai mulți ani, că s-ar dori înlocuirea directorilor proveniți din rândul profesorilor cu manageri care nu vor mai avea și ore la școlile pe care ar urma să le conducă.
Schimbarea făcută în plin proces de titularizare nu face inutil doar acest examen, ci creează probleme care se vor rezolva în instanțele de judecată, acolo unde vor fi târâți directorii, după ce vor emite alte decizii privind posturile deja garantate. În plus, directorii și inspectorii vor fi în imposibilitatea de a se mai întoarce la catedră după ce le expiră mandatele, pentru că nu-și vor putea completa numărul de ore. Ambele categorii pierd și bani la salariu și activitatea devine nerentabilă.
Directorii unităților de învățământ au încercat să le explice miniștrilor din cabinetul Bolojan că schimbarea structurii învățământului preuniversitar va crea reacții în lanț și nu se poate face nici din punct de vedere tehnic. În primul rând, li se încalcă tuturor drepturile prevăzute de lege, dacă vor fi obligați să se întoarcă din concediu ca să refacă încadrările. Pentru a face aceste încadrări, un director muncește aproape două luni, la început de an. Totul se face până la începerea procesului de titularizare, pentru a se ști ce posturi și ce număr de ore se pot scoate la concurs. Acum trebuie să se reia întregul proces. Unii deja s-au apucat să refacă încadrările, din exces de zel, chiar înainte de a se vota măsura, dar sunt și mulți care refuză să facă acest lucru, pentru a nu încălca alte legi și drepturi, atât ale lor, cât și ale subalternilor.
La acest haos care va avea și consecințe legale se adaugă ideea de a comasa instituțiile de învățământ, pentru a reduce costurile cu educația, mai ales în mediul rural și în orașele mici. Este o idee venită de la ministrul Daniel David care a vizitat mai multe campusuri rurale construite în ultimii ani și care au dat rezultate foarte bune, după ce elevii din mai multe localități au fost aduși să învețe în același loc, punându-li-se la dispoziție campusurile moderne, cu dotări de ultimă generație și cu transport asigurat pentru toți elevii. Dar aceste exemple au fost posibile ca programe-pilot și cu investiții foarte mari, din fonduri europene. Pentru a construi astfel de campusuri în toată țara este nevoie de foarte mulți bani pentru investiții, ceea ce România nu-și mai permite, în acest moment, astfel încât reforma ar rămâne ideală doar pe hârtie, devenind o formă fără fond care ar bulversa totalmente sistemul preuniversitar.
Înlocuirea cu manageri din afara sistemului
Profesorii și directorii de școli mai vorbesc și despre înlocuirea lor cu manageri, ceea ce ar fi un deziderat al guvernelor din ultimii ani, dar care nu s-a dezbătut în spațiul public, rămânând la nivel de zvon. Totuși, după ultimele măsuri ale actualului guvern, foarte mulți au ajuns la concluzia că li se forțează demisiile pentru a se putea pune în aplicare exact această modificare.
„Managerul are facultate de Management, nu e profesor, și nu mai poate preda. Poate sunt prea mulți manageri care nu au loc de muncă. Managerul poate să ia decizii împotriva profesorilor, pentru că nu vede lucrurile la fel ca un cadru didactic devenit director de școală. Am auzit un zvon acum 6 ani, că vor fi doar manageri, nu profesori care devin directori”, a explicat, pentru Jurnalul, un director de unitate de învățământ.
Din punctul de vedere al calculului strict matematic, s-ar face o oarecare economie la buget dacă directorii nu ar mai preda, luând bani și pentru orele suplimentare, la plata cu ora, dar noii manageri veniți din afara sistemului ar putea să nu înțeleagă latura pedagogică pe care o vor avea de gestionat.
Mulți directori vor acum să demisioneze mai ales pentru că și-au făcut calcule și au ajuns la concluzia că ei nu se vor mai putea întoarce la catedră după ce nu vor mai ocupa funcțiile de conducere, pentru că redistribuirea numărului de ore îi va pune în dificultate. Directorul de școală are 8 ore și va avea 14, ca obligație de catedră, după ce norma va crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână în sistemul preuniversitar. Dacă vor face acum reîncadrările, vor distribui pentru colegii lor toate orele care le-ar fi putut rămâne, iar ei s-ar întoarce pe norme didactice incomplete.
Și inspectorii sunt afectați
Conform proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare, vor fi afectați și inspectorii școlari care acum au obligația să predea minimum jumătate din normă. Nu vor mai avea dreptul la plata cu ora și nici la sporurile salariale pentru proiectele cu fonduri europene întârziate. „Prin excepție, pot face activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean”, se precizează în proiectul de modificare legislativă.
Mulți inspectori școlari vor să se retragă înapoi, la catedră, după ce au văzut aceste măsuri care le vor scădea veniturile. Prevederile ar urma să se aplice în anul școlar 2025-2026, precum cele pentru directorii de școli, după norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență privind măsurile fiscal-bugetare, care este în consultare publică, însă au fost cazuri de măsuri fiscale care s-au prelungit, în ordonanțele trenuleț din ultimii ani, astfel încât se poate considera că și aceste măsuri s-ar putea permanentiza.
Citește pe Antena3.ro
