Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia a fost luată după ce s-a declanșat un scandal legat de percheziționarea unor elevi de către polițiștii din județul Ilfov, în luna octombrie. Dacă măsurile de securitate vor fi introduse în lege, s-ar putea aloca fonduri pentru achiziții de sisteme de securitate, mai ales pentru școlile unde deja au fost probleme. Astfel de sisteme există în țările unde au avut loc inclusiv atacuri teroriste, în ultimii ani.
Statutul Elevului ar putea fi modificat, în perioada următoare, prin completarea listei de obiecte interzise în școli. „Este vorba despre modificarea și completarea articolului 15, punctul „e”, care actualmente stabilește că elevilor le este interzis să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, spray-uri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. Elevii nu pot fi deposedaţi de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale”. Lista este în lucru. Pe lângă elementele enumerate în articol, în completarea sau în detalierea lor, s-ar adăuga brichete, ace, bricege, cuțite și orice tipuri de arme albe, arme cu bile, cu aer comprimat, torțe etc.”, explică reprezentanții ministerului.
Sancțiunile sunt greu de aplicat
Totuși, pentru a putea aplica un astfel de regulament, este nevoie de pârghii pe care nu le au nici măcar forțele de ordine. Nu se pot face percheziții la intrarea sau în incinta unităților de învățământ, deci în afară de caracterul pur informativ al noului statut și cel mult al rolului educativ, într-o campanie de conștientizare, altceva nu s-ar rezolva, acolo unde sunt deja cazuri grave, unde au existat acte de violență împotriva unor elevi sau chiar a unor profesori.
Dacă statutul – care acum e aprobat prin Ordin de Ministru - ar fi inclus în viitoarea Lege a educației, s-ar face un prim pas înainte, spre o descurajare a acestor comportamente, dar nimeni nu poate garanta eficiența măsurii. Cel puțin ar exista cadrul legislativ care ar permite eventuale acțiuni de control, pentru că în prezent nu se poate face aproape nimic pentru a se stopa violența în școli.
Chiar acesta a fost motivul izbucnirii scandalului de la Școala nr 1 din Jilava, după ce polițiștii au căutat prin bagajele elevilor de clasa a șasea, pe 12 octombrie, iar părinții au fost revoltați de această situație.
Citește pe Antena3.ro
Printre acuzațiile care le-au fost aduse polițiștilor a fost și percheziționarea unor minori, fără mandat, deși Poliția a precizat că nu a fost vorba despre așa ceva, ci despre o acțiune de prevenție. În acea școală, însă, polițiștii au fost chemați de mai multe ori, chiar de către directoare, după ce unul dintre elevi a scos cuțitul pentru a-și amenința colegii și o angajată a unității de învățământ.
Chiar dacă numărul acțiunilor violente în școli a crescut, în ultimii ani, polițiștii nu pot face mare lucru, pentru a stopa fenomenul. Doar acțiunile de prevenție sunt permise.
Statisticile Poliției Române arată, în ultimii cinci ani, că mai mult de jumătate dintre faptele penale din școli sunt loviri și alte violențe. Pentru a ține sub control fenomenul, fostul ministru de Interne, Marcel Vela, a înființat Poliția Școlară care merge aproape zilnic în școli, pentru a face educație juridică și rutieră, cu scop de prevenție.
Minorii delincvenți sunt greu de oprit
Chiar dacă s-ar mai face un pas, prin schimbarea statutului elevului, apoi prin includerea noilor măsuri în lege, nu se pot introduce sancțiuni, în cazul în care copiii vor continua să aducă obiecte periculoase în școli, nici măcar în caz de recidivă. Fără sancțiuni, nicio lege nu e, de fapt, aplicabilă, ci rămâne la nivel de încercare de descurajare a unui anumit comportament.
Având în vedere faptul că minorii nu răspund penal până la 14 ani, nu prea pot fi opriți cei care deja au comis infracțiuni. Unii dintre ei trăiesc într-un mediu infracțional și reprezintă un pericol pentru școală și pentru societate, dar nu pot fi excluși din sistemul de educație, tocmai pentru că excluziunea socială creează probleme și mai grave, pe termen lung, iar abandonul școlar trebuie redus. Mulți dintre cei care au comis fapte cu violență știu că sunt exceptați de la răspunderea penală până la vârsta de 14 ani.
Între ciocan și nicovală
Aplicarea unor sancțiuni dure ar duce la creșterea abandonului școlar al autorilor faptelor, iar neaplicarea lor ar duce la creșterea abandonului școlar al potențialelor victime, mai ales în zonele defavorizate, unde este greu pentru elevi să găsească altă școală în apropiere de casă. Aici, Ministerul Educației e pus într-o situație fără ieșire, tocmai pentru că legislația penală și nevoia aplicării unor sancțiuni produce efecte negative asupra altor principii care stau la baza funcționării sistemului de educație și al integrării în societate. E o situație fără ieșire, iar Ministerul Educației e la mijloc.
Ceva s-ar putea încerca, totuși. S-ar putea introduce porți cu sisteme de securitate în școli, dacă măsura va fi cuprinsă în lege și dacă se găsesc bani pentru finanțare. Reprezentanții Ministerului Educației spun că dacă vor decide Primăriile pentru alocarea fondurilor, e posibil să se întâmple la fel ca în cazul investițiilor în toalete, pentru care nu au fost suficienți bani în bugetele locale și nu s-au construit grupurile sanitare sau unele primării chiar au refuzat banii veniți de la stat. Ar fi nevoie de un proiect separat, gestionat de minister, pentru a finanța astfel de sisteme.
Ce fel de sisteme de securitate s-ar introduce
În prezent sunt peste 17.000 de unități de învățământ, dintre care circa 9.000 cu personalitate juridică, iar costul unei porți magnetice pentru detectarea metalelor ar costa în jur de 1.500 de euro. S-ar putea face un proiect-pilot, pentru introducerea unor sisteme de securitate la intrarea în unitățile de învățământ unde au fost deja anumite probleme, ca apoi să fie finanțate și celelalte, în funcție de analiza rezultatelor din prima fază a implementării.
Pentru sisteme de securitate mai performante, cum sunt cele de la aeroporturi sau din diverse instituții publice, cu bandă de scanare a bagajelor, costurile ar fi cel puțin de zece ori mai mari, doar pentru sistem. Dar ar fi nevoie și de cel puțin doi oameni specializați, care să facă verificările, aceștia trebuind să fie angajații unei firme de pază și să fie autorizați.
Chiar dacă pare o măsură dură, există state în care deja se aplică acest sistem, mai ales acolo unde au avut loc atacuri teroriste în școli.
În România, deocamdată nici măcar jumătate din unitățile de învățământ nu au firmă de pază angajată, tocmai din cauza lipsei fondurilor în bugetele locale din care ar trebui să fie plătite aceste servicii. „Deocamdată sunt în discuție măsurile care s-ar putea aplica. Se caută soluții. Multe dintre aceste măsuri vor fi luate mai ales pentru descurajarea celor care ar putea aduce obiecte periculoase în școli, dar nu există posibilitatea de control total”, a explicat, pentru Jurnalul, Daniel Tomoni, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației.
De sisteme de securitate la intrarea în școli ar fi nevoie și pentru a-i putea proteja pe elevi de eventuale atacuri din partea unor persoane străine. În România nu au fost înregistrate cazuri de atac terorist, așa cum s-a întâmplat în alte țări, însă violența e în creștere în rândul elevilor.
