Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a reduce numărul elevilor care nu se mai duc la cursuri, 32 unități de învățământ din Argeş au obținut finanțare nerambursabilă, iar sumele vor fi investite pentru prevenirea abandonului şcolar. Prin tipurile de grant accesate, vor veni în Argeş 22,2 milioane de lei, cei mai mulţi bani urmând să fie cheltuiţi pe digitalizare. Proiectul a fost gândit astfel încât elevii să se simtă atraşi de gadgeturi şi ştiind că îşi vor putea face lecţiile pe tabletă, să meargă la cursuri.
„Finanţarea va fi folosită la echipamente necesare în procesul instructiv desfășurat față în față la clasă sau în situații de urgență, în online. Am prevăzut tablete, table inteligente echipate cu soft și videoproiectoare, laptopuri pentru toate cadrele didactice. Proiectul se aplică doar la clasele de gimnaziu, pentru că cei mai mulţi elevi la gimnaziu abandonează”, a explicat Iulia Anca Ilinca, director la Școala Gimnazială „I.C. Lăzărescu” Țițești.
Mai puţini bani pe ore remediale
Pe lângă investiția în echipamente de ultimă generaţie, finanțarea va acoperi și instruirea profesorilor, iar cei mai puţini bani vor fi cheltuiţi pe ore remediale. „La școala noastră sunt 460 de elevi și avem un risc de abandon de 2,5 %. Ne-am propus să convingem măcar unul dintre aceştia să revină la școală. Sunt 168 de elevi în ciclul gimnazial şi pe toţi i-am cuprins în grupul ţintă, chiar dacă o parte dintre ei sunt elevi buni care au luat note de 7-8 la simulare. Cea mai mare parte din bani o să se ducă pe digitalizare şi pe pregătirea cadrelor didactice şi o parte mai mică o să meargă pe activităţi remediale. Avem și elevi care au abandonat definitiv. În general, după clasa a III-a, a IV-a renunță la școală. Principalele motive de abandon sunt nivelul scăzut de educaţie al părinţilor și sărăcia. Ei pleacă la ferme, pleacă la muncă și uneori îşi iau copiii cu ei. O altă cauză ar fi căsătoria fetelor la vârste mici. Chiar dacă această căsătorie nu este oficială, este o înţelegere tacită între părinți. Oricum la ei există prejudecata asta în care, chiar dacă termină clasa VIII-a, părinţii nu le lasă să meargă mai departe, la liceu, la facultate, că trebuie să se mărite”, a declarat pentru Jurnalul Cătălin Nica, director la Şcoala Valea Mare Pravăţ.
În loc de lecţii de istorie, învaţă să scrie şi să citească
Chiar dacă în țara noastră învățământul obligatoriu este de 14 ani (include grupa mare de grădiniță, clasa 0, clasele I-VIII și liceul cu clasele IX-XII) mulţi dintre elevi trec prin școală ca „gâsca prin apă” şi nu se prinde nimic de ei. Profesorii îi trec de voie sau de nevoie! Astfel, pe lângă problema abandonului școlar, dascălii se mai confruntă şi cu problema elevilor care merg la cursuri, dar citesc silabisind, deşi ar trebui să fie la un nivel care să le permită să rezolve exerciţii de algebră, probleme de geometrie sau lecţii de istorie.
„La Şcoala Gimnazială Nămăeşti se fac ore remediale, şcoală după şcoală, la limba română şi matematică. În plus avem o grupă formată din 16 elevi care au mari dificultăţi la citit, scris şi socotit. Majoritatea sunt din ciclul primar, din clasele a III-a sau a IV-a, dar sunt și câţiva din clasele a V-a sau a VI-a. Lor le lipsesc anii educativi, sunt copii din familii sărmane. Nivelul de pregătire al părinților este minim. Nu e suficient ce facem noi la şcoală, dacă nu au suportul familiei. Degeaba ne chinuim cu ei la şcoală, dacă ei nu lucrează deloc acasă. Nu fac lecţii, nu repetă ce au învăţat la ore, nici nu fac exerciţii în care să scrie şi să socotească”, a explicat Cătălin Nica.
A doua şansă...
Un alt director de școală mărturiseşte că a încercat să găsească metode prin care să-i ajute pe elevii semianalfabeţi. „Și noi am făcut demersuri unde pot fi înscriși acești copii care au dreptul să repete anul şcolar de 4 ori și după aceea își pierd dreptul de a mai învăţa la zi şi nu ne-au aprobat. Sunt mulţi în situaţia asta. Cât să îi laşi repetenţi? O să începem un proiect finanţat cu fonduri europene „A doua șansă” în care îi vom include pe ei, dar şi pe copii cu părinţi plecați în străinătate”, a spus Iulia Anca Ilinca. Şi aici cadrele didactice întâlnesc aceeaşi problemă ca la Şcoala Valea Mare Pravăţ. „Când se măresc, noi având comunitate romă, au tradițiile și obiceiurile lor, iar noi ne confruntăm cu problema căsătoriei sau a măritișului timpuriu. Am avut eleve care au terminat 4 clase și le-au măritat părinții. La 12 -13 ani aveau și un copil. Pe toată unitatea cu risc de abandon școlar sunt în jur de 80 din cei 180 care sunt la gimnaziu. Cei mai mulţi elevi cu risc de abandon sunt de etnie romă. Fie că părinţii pleacă cu copiii în străinătate, ei zic la muncă, Dumnezeu știe ce fac acolo, fie că pleacă pe Vlașca (n.r. regiune din Muntenia), cert este că nu mai vin la școală. Anul acesta am avut 7-8 care s-au căsătorit”, a explicat directorul Școlii Gimnaziale Țițești.
Zeci de şcoli şi licee au risc de abandon
Proiectul de finanţare obţinut de şcolile din Argeş se va derula pe o perioadă de 3 ani. Primii bani au venit deja. Unităţile de învăţământ au câştigat granturi în funcție de absenteism. Din acest an a fost inclus un nou sistem de calcul pentru abandonul şcolar MATE (mecanism de avertizare timpurie în educaţie) și se aplică în funcție de copiii care nu au mai venit la școală de un an de zile. Din cele aproximativ 200 de unităţi din Argeş, 61 se confruntă cu abandonul şcolar.
Potrivit unei situaţii înregistrate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, în anul şcolar 2019-2020, au abandonat şcoala în jur de 200 de elevi. Nu au mai mers la cursuri 5 elevi de clasa I-a, 24 elevi de clasa a II-a, 6 elevi de clasa a III-a şi tot 6 de clasa a IV-a. De la clasa a V-a numărul celor care nu au abandonat şcoala este în creştere, respectiv, 14 din clasa a V-a, 15 din clasa a VI-a, 13 din clasa a VII-a şi 28 din clasa a VIII-a. Lista incluse şi elevi de liceu. Este vorba despre 84 de adolescenţi care şi-au întrerupt studiile.
„Finanţarea va fi folosită la echipamente necesare în procesul instructiv desfășurat față în față la clasă sau în situații de urgență, în online. Am prevăzut tablete, table inteligente echipate cu soft și videoproiectoare, laptopuri pentru toate cadrele didactice”
Iulia Anca Ilinca, director la Școala Gimnazială „I.C. Lăzărescu” Țițești
„Cea mai mare parte din bani o să se ducă pe digitalizare şi pe pregătirea cadrelor didactice şi o parte mai mică o să meargă pe activităţi remediale”
Cătălin Nica, director la Şcoala Valea Mare Pravăţ
„Principalele motive de abandon sunt nivelul scăzut de educaţie al părinţilor și sărăcia. Ei pleacă la ferme, pleacă la muncă și uneori îşi iau copiii cu ei. O altă cauză ar fi căsătoria fetelor la vârste mici.”- Cătălin Nica
„Am avut eleve care au terminat 4 clase și le-au măritat părinții. La 12 ani-13 ani aveau și un copil.”
Iulia Anca Ilinca
