Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Educație și Ocupare (PEO), împreună cu Ministerul Educației, se laudă cu aflarea apelurilor de proiecte pentru programul „Primul student din familie”, prin care se oferă subvenții de până la 330 de lei/persoană, cu scopul încurajării cât mai multor tineri români să-și continue studiile, în mediul universitar. Banii se vor da atât pentru elevii din clasele a XI-a și a XII-a, cât și pentru studenți.
Nu vor aplica elevii sau studenții, ci liceele și facultățile. Din start le este luată orice șansă reală de obținere a finanțării exact acelor copii săraci care ar putea deveni beneficiari ai acestui program. Dar oricum nu s-ar înghesui mulți să ceară acești bani, dintre cei care chiar ar avea nevoie de sprijin, pentru că nu le acoperă nici măcar cheltuielile cu naveta sau întreținerea pentru trei zile.
Câteva cazuri reale ar putea să le arate autorilor proiectului de ce măsura este absolut ineficientă și cel mult ajută editurile să-și vândă niște cărți în plus sau poate băga bani în buzunarele consilierilor în carieră, dar nu contribuie cu nimic nici la creșterea numărului de studenți, atrăgându-i pe cei din grupuri defavorizate, nici nu va reduce abandonul universitar.
De ce nu merg tinerii la facultate
Oana este o tânără de 21 de ani din mediul rural. A terminat liceul acum doi ani și s-a mutat la Brașov, ca să lucreze casieră la un hypermarket. „Am luat decizia să mă mut la Brașov, sperând că voi putea să mă obișnuiesc mai întâi cu orașul și voi putea să strâng bani ca să fac o facultate. Mi-ar fi plăcut foarte mult să fiu studentă. Tata muncește din greu și nu pot să-i cer bani. Stau la Brașov într-un apartament de trei camere, împreună cu două prietene. Și ele s-au gândit să se înscrie la facultate. Din păcate, banii pe care îi câștigăm ne ajung doar ca să plătim chiria, întreținerea, mâncarea și ce mai avem nevoie, dar dacă renunțăm la job nu putem să ne întreținem, iar la facultate va trebui să ne ducem în fiecare zi și nu vom mai putea munci. Am mai încercat să găsesc altceva de lucru, part-time, dar nu am experiență și se plătește mult mai prost decât la magazin. Nu cred că voi putea să fac o facultate, chiar dacă intru pe un loc fără plată, pentru că n-aș avea cu ce să mă întrețin. Cred că m-ar ajuta dacă statul ar putea plăti măcar chiria, întreținerea și transportul, iar banii de mâncare și de haine mi i-ar da tata”, spune tânăra.
„De banii ăștia cumpărați mâncare pentru 3 zile”
Antonia este și ea o tânără din mediul rural care face naveta în cel mai apropiat oraș, pentru a-și câștiga existența. Are 24 de ani și și-ar dori să facă măcar o facultate cu învățământ la distanță, dar pentru asta trebuie să aibă bani de taxe și să-și poată lua libere de câte ori va fi nevoie să meargă la întâlnirile semestriale cu profesorii și la examene, dar și pe ea au descurajat-o calculele financiare.
„Fac naveta la Pucioasa, unde lucrez la un magazin. M-am gândit că aș putea face o facultate la ID. În liceu am învățat foarte bine și am luat BAC-ul cu media peste 8, dar nu îmi permit să fac o facultate la zi. Dacă aș face naveta la Târgoviște în fiecare zi, m-ar costa foarte mult drumul și mai am nevoie de bani pentru haine, pentru mâncare, pentru facturi. Trebuie să lucrez. Am avut o colegă mai mare care a făcut un an la ID, dar au exmatriculat-o, pentru că nu se putea duce nici la examene. Dacă și-ar fi luat libere ca să meargă la cursuri sau la examene, o dădeau afară de la muncă. Cine te ține, dacă vrei să-ți iei liber pentru sesiune sau pentru cursuri? Nu cred că ne poate ajuta statul cu 300 de lei. Dacă veniți la noi la magazin să faceți cumpărături de 300 de lei, luați cel mult mâncare pentru câteva zile”, spune tânăra.
Nu a fost conceput pentru săraci
Cu 300 de lei pe lună, statul vrea să asigure „învățământ de calitate”. Tocmai pentru că și cei care au scris acest proiect sunt conștienți de inutilitatea sumei alocate fiecărui beneficiar, nu s-a motivat finanțarea prin nevoia de a-i ajuta pe elevii și pe studenții săraci, ci s-a invocat principiul nediscriminării, astfel încât banii să poată ajunge la orice elev sau student. Dar descrierea proiectului se bate cap în cap cu declarațiile ministrului Ligia Deca, pentru că aceasta a explicat că proiectul a fost conceput pentru reducerea abandonului universitar și pentru încurajarea tinerilor din familii sărace să facă o facultate. De fapt, cei care își pot susține studiile nu au nevoie de acești bani în plus, iar pentru cei care au nevoie nu sunt suficienți. Suma maximă de 330 de lei pe lună poate fi folosită doar de către cei care nu au probleme cu mersul la școală, dar ar putea plăti niște produse și servicii către adevărații beneficiari ai finanțării de 50 de milioane de euro, adică firmele care vor încasa banii – în special furnizorii de consiliere în educație, pentru care sumele sunt eligibile, la capitolul cheltuieli.
Sindicaliștii din învățământul preuniversitar vor să solicite o modificare a sumei alocate elevilor și studenților, în cadrul proiectului, dar e deja prea târziu. „Pentru a susține studiile unui copil dintr-un mediu defavorizat ar fi nevoie de cel puțin 3.000 de lei pe lună, pentru a-i plăti strictul necesar. Altfel nu are nicio relevanță această sumă de maximum 330 de lei pe care o oferă Guvernul. Dacă se stabilea suma în funcție de nevoile reale ale tinerilor care nu-și permit să meargă la facultate, ieșea un program realist de încurajare a studiului universitar”, a declarat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Rezultatul e diferit de ceea ce s-a cerut
Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a cerut un astfel de proiect, cu mai mulți ani în urmă, dar cuantumul sumelor alocate pentru încurajarea tinerilor să meargă la facultate fusese cu totul altfel propus de studenți. Nu s-a ținut cont nici de argumentele aduse de ANOSR, iar în continuare nu se știe cum vor fi concepute proiectele pe care le vor depune universitățile, pentru obținerea finanțării.
„Dacă suma se va adăuga la bursa socială, se va putea ajunge la un sprijin lunar de 1.200-1.300 de lei pe lună, ceea ce ar putea fi relevant și ar acoperi măcar cheltuielile pentru cazare la cămin. Noi am solicitat și sume mai mari pentru bursele sociale, de cel puțin 1.100 de lei pe lună, dar nu s-a aprobat decât suma de 900 de lei. Sunt și universități care oferă burse sociale de 1.000 de lei. În continuare rămâne de văzut cum vor fi evaluate proiectele depuse de fiecare universitate”, a explicat, pentru Jurnalul, Oana Alexandra Țînțar, președinta ANOSR.
Subvențiile vor fi acordate elevilor și studenților din grupul-țintă al proiectelor depuse de instituțiile de învățământ care vor primi finanțare în cadrul apelului, iar modalitatea de acordare a subvențiilor va fi stabilită de fiecare instituție de învățământ.
