Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Introducerea sistemului Bologna a încurajat creşterea numărului de locuri la masterate şi doctorate în România. Dacă masteratele se pot face în egală măsură la facultăţile de stat şi la cele particulare, doctoratele nu se pot face decât la stat, dar şi aici este o mare problemă legată de coordonatori, după ce s-au introdus noi norme restrictive, astfel încât mulţi profesori universitari şi-au pierdut dreptul de a fi coordonatori. Chiar şi aşa, anual se înscriu la studiile doctorale peste 4.000 de candidaţi.
Dintre cei care ocupă locurile la şcolile doctorale organizate de universităţile din România, peste 80%, tineri proaspăt absolvenţi de facultate şi masterat, care aleg să continue studiile cu cel de-al treilea ciclu din sistemul Bologna, înainte de a acumula experienţă profesională în domeniile pentru care s-au pregătit. În ultimii ani, statul a finanţat 35.600 de locuri la masterat anual şi circa 3.000 de locuri la doctorat. În 2014 şi 2015 au fost câte 3.114 locuri bugetate la doctorat pe an, dintre care 1.500 cu bursă de studiu. La acestea se adaugă peste 1.000 de locuri cu taxă, anual. Diferenţa faţă de perioada anterioară introducerii sistemului Bologna este foarte mare. În perioada 1990-2000 s-au obţinut doar 8.400 de titluri de doctor, iar între anii 2000-2015, aproape de șapte ori mai multe, circa 56.400 de titluri. Circa 6.500 de titluri de doctor s-au obținut anual în primii patru ani după introducerea sistemului Bologna. Numărul celor care reuşesc să termine doctoratul a scăzut la circa 2.000 pe an, în ultimii trei ani.
Un sistem care scade calitatea
Sistemului Bologna a fost implementat în România în anul 2005. „Nivelul de satisfacţie, după implementarea sistemului Bologna, nu este cel aşteptat, din multiple motive. Ce am constatat în ultima perioadă este îmbucurător, deoarece nivelul de pregătire al doctoranzilor este în creştere, în timp ce numărul celor care obţin anual titlul de doctor este în scădere. De la un an la altul creşte calitatea pregătirii”, a explicat fostul ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Creşterea este binevenită, însă nivelul doctoratelor actuale este departe de ceea ce se înţelegea prin titlul de doctor până în 2005, când statul finanţa de trei ori mai puţine locuri la doctorat decât acum. Mulţi coordonatori de doctorat spun că nu sunt suficienţi trei ani pentru cercetare. „Din păcate, în sistemul Bologna, timpul este foarte scurt. Eu sunt adeptul unui doctorat de patru, chiar cinci ani”, spune Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti. Mulţi specialişti spun că tezele din ultimii zece ani sunt foarte slabe, fiind făcute în grabă. Cele mai compromise ar fi chiar cele cu finanţare din bani europeni, prin POSDRU, deoarece trebuie să fie respectată programarea pe trei ani, pentru a nu se pierde banii pe întregul proiect din care s-au plătit bursele.
Burse foarte mici
Bursele pentru doctoranzi sunt de circa 800 de lei în primul an de studiu, 1.000 de lei în anul al doilea şi 1.200 de lei în cel de-al treilea an. Cei care au avut noroc de burse pe un proiect finanţat din fonduri europene au primit mai mult, între 1.800-2.500 de lei pe lună. Din nefericire, anul acesta încă nu s-au putut accesa fonduri europene pentru doctorate, acticitatea ministerului Fondurilor Europene fiind blocată aproape în totalitate, iar pentru anii următori situaţia acestora este incertă, având în vedere transformările economice care vor urma după Brexit.
Bătaie pe coordonatori
Una dintre marile probleme ale doctoratelor cu mii de locuri anual rămâne cea a coordonatorilor. Profesorii universitari sunt extrem de nemulţumiţi de restricţiile impuse prin noul sistem de studii, deoarece sunt obligaţi să respecte anumite condiţii care nu pot fi aplicate uniform în toate domeniile de cercetare. Un exemplu ar fi publicarea lucpărilor ştiinţifice, care nu îndeplineşte aceleaşi cerinţe la Politehnică şi la Facultatea de Litere. Uneori, aceste condiţii sunt imposibil de respectat, pur şi simplu pentru că nu există revistele de specialitate acceptate la nivel internaţional şi cotate corespunzător, pentru a-i ajuta pe profesori să-şi îndeplinească norma cerută de sistemul Bologna. Astfel se ajunge la situaţia aberantă de a avea un coordonator la zeci de doctoranzi, dar legea prevede ca un profesor să poată coordona maximum opt studenţi. Din acest punct începe ingineria numărătorii şi a soluţiilor de compromis, şi tot de aici a pornit şi un nou val de tentaţii pentru fapte de corupţie, care deja şi-au făcut efectul la unele universităţi celebre, unde DNA cercetează profesori care au luat mită. În acelaşi timp, universităţile particulare sunt excluse de pe lista instituţiilor de învăţmânt superior care pot organiza şcoala doctorală şi nici nu se ştie dacă se va schimba situaţia în viitorul apropiat.
Doctoratul a fost transformat de sistemul Bologna, din titlu de excelenţă, în simplu ciclu de studii. Profesorii universitari sunt nemulţumiţi de sistemul Bologna, nu doar în România, ci şi în alte ţări membre UE.
Studiile postuniversitare, în cifre
400 de locuri finanțate de la bugetul statului vor fi în plus anul acesta pentru studiile postuniversitare. Peste 35.600 de locuri bugetate vor fi la masterat, peste 4.000 de locuri sunt alocate pentru rezidenţiat și peste 3.000 de locuri vor fi pentru studiile doctorale. Numărul coordonatorilor de doctorate deste în continuare insuficient, iar condițiile impuse la nivel internațional sunt aproape imposibiln de respectat.
Citește pe Antena3.ro
Peste 80% dintre cei înscriși la doctorat au vârsta sub 25 de ani și nu au experiență profesională. Școala doctorală a crescut numărul celor care fac studii postuniversitare, dar a scăzut calitatea lucrărilor și media de vârstă a celor care obțin titlul de doctor. În ultimii trei ani a început să crească din nou calitatea și să scadă numărul absolvenților.
Peste 4.100 de locuri au fost la doctorat anual, în ultimii doi ani, dintre care 3.114 finanțate de la bugetul statului, 1.500 cu bursă de studiu și peste 1.000 de locuri cu taxă. Circa 30% dintre cei înscriși nu reușesc să finalizeze studiile în trei ani.
6.500 de titluri de doctor s-au obținut anual, în perioada 2005-2009, după introducerea sistemului Bologna, și circa 56.400 de titluri în perioada 2.000-2015, de șapte orin mai multe față de perioada 1990-2000, când s-au obţinut doar 8.400 de titluri.
În mare măsură, tezele de doctorat s-au transformat, după introducerea sistemului Bologna, din lucrări excepționale în unele banale.
Doctoratul nu mai reprezintă încununarea unei cariere de studiu universitar, ci o simplă etapă de pregătire.
