Legea Educației s-ar putea schimba până la finalul acestui an, astfel încât să rezolve problemele actualei Legi 1 din 2011, adoptată prin asumarea răspunderii de către guvernul Boc. S-ar putea schimba admiterea la liceu, dar și la facultate, bacalaureatul ar putea fi diferențiat, în funcție de nivelul de pregătire al fiecărui elev, iar învățământul profesional ar putea fi reorganizat, pentru a deveni cât mai eficient. Se mai dorește eliminarea numirilor politice în școli și a imixtiunii angajațiilor Consiliilor Județene în evaluarea directorilor. Legea se va dezbate în Parlament.
Până la finalul acestui an vom avea fie o nouă lege a Educației, fie modificări semnificative aduse actualei legi, dar dezbaterile se vor face cu toate partidele politice, cu sindicatele din Educație și cu asociațiile profesorilor, studenților și ale elevilor. „Ne propunem să avem o dezbatere foarte amplă cu parlamentarii și toate părțile implicate, pe baza propunerilor venite până acum. Dezbaterea trebuie să se facă în Parlament, pe acele articole care trebuie îmbunătățite. Anul trecut au fost modificate prin ordonanță de urgență mai multe capitole, astfel încât s-a reintrodus deja admiterea la liceu pentru elevii care sunt acum în clasa a cincea, dar s-a făcut fără niciun fel de dezbatere. Noi trebuie să gândim foarte bine această lege, astfel încât să nu se mai schimbe de la un an la altul, pentru că elevul trebuie să știe de la clasa pregătitoare ce va face în viitor, ce examene va da și cum trebuie să se pregătească”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Liviu Pop, secretar de stat în Ministerul Educației.
Mai multe tipuri de bacalaureat
În privința bacalaureatului, au existat mai multe propuneri, în ultimii ani, pentru a se introduce forme diferite ale examenului final, astfel încât să li se dea cât mai multor absolvenți șansa de a avea o carieră profesională. Rezultatele foarte proaste la bacalaureat, cu promovabilitate de circa 60%, a dus la concluzia că un singur bacalaureat național afectează atât sistemul de Educație, cât și economia națională, iar elevilor ar trebui să li se dea șansa de a promova și alte forme ale examenului final, fie unul profesional, fie vocațional sau tehnologic. „În cadrul dezbaterii din Parlament se vor discuta mai multe propuneri, care înseamnă două sau trei tipuri de bacalaureat. Deja avem peste un milion de elevi fără examen de bacalaureat în ultimii zece ani”, mai spune Liviu Pop. Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a venit în 2012 cu ideea introducerii bacalaureatului profesional, care să le dea tuturor absolvenților de liceu posibilitatea integrării pe piața forței de muncă, soluție care dă roade în alte țări europene. Bacalaureatul profesional ar presupune o examinare mai simplă, pentru cei care nu doresc să facă studii universitare, ci să se integreze pe piața forței de muncă, urmând ca ulterior să poată da și bacalaureatul național, dacă doresc să meargă mai departe, la studii universitare. „Angajatorii refuză absolvenții de liceu care nu au diplomă de bacalaureat. Mulți doresc abordarea diferențiată a bacalaureatului și am găsit următoarea formulă: bacalaureatul național ar putea rămâne neschimbat, dar s-ar adăuga această formulă de bacalaureat profesional. Cele două forme de bacalaureat au în comun evaluarea celor trei competențe, apoi, cei care s-ar înscrie pentru bacalaureatul profesional, ar trebui să elaboreze un proiect și să susțină o probă practică”, explica Ecaterina Andronescu.
Statutul personalului didactic
Sindicatele vor o revenire la legea anterioară și reglementări clare. „Legea 1 din 2011 a desființat statutul personalului didactic și vrem să se revină la formula anterioară, să fie specificate clar drepturile și obligațiile. Este nevoie și de o lege a manualului, pentru că este haos total, iar victime sunt elevii. Întotdeauna s-a pus problema prețului, nu a calității. Interesele sunt foarte mari și mulți se vor opune”, spune Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
În privința admiterii la facultate, părerile sunt împărțite, pentru că unele universități ar rămâne fără studenți și s-ar închide.
Actuala lege trebuie schimbată cap-coadă, pentru că este o lege adoptată prin asumarea răspunderii, care a generat mari probleme în sistem. Marius Nistor, președintele federației Spiru Haret
Fostul ministru Mircea Dumitru a modificat Legea Educației anul trecut, fără dezbatere publică. Vom stabili în cadrul dezbaterii dacă va fi o lege nouă sau va fi amendată actuala. Liviu Pop, secretar de stat în Ministerul Educației
Chiar dacă s-ar reintroduce examenul de admitere la liceu, se discută și în acest caz o distribuire paralelă a absolvenților, prin sistem computerizat, pentru cei care nu vor fi admiși la liceul pentru care optează sau pentru cei care vor obține o medie mai mică de cinci.
Examenul pentru ocuparea posturilor de director de școală a fost un fiasco. Sindicaliștii din Educație spun că Legea 1 din 2011 este la baza problemelor din sistem și în acest caz, pentru că prevede ca doi angajați ai Consiliului Județean, fără pregătire de specialitate, să se pronunțe asupra evaluării candiadților la aceste posturi. Examenul se va relua la vară, iar în acest moment sunt 2.000 de unități de învățământ rămase fără directori, funcțiile fiind preluate prin delegare.