Guvernul face economie, alungând 6.000 de profesori

Toate aceste noi prevederi ar putea să creeze mari probleme în Educație, unde sunt mulți profesori care spun că ar renunța la catedră, dacă veniturile ar fi mai mici. Eliminarea sporului de doctorat doar în cazul profesorilor din preuniversitar, despre care s-a discutat, va fi oricum o măsură discriminatorie, dacă vor beneficia de acest spor toate celelalte categorii profesionale.

Problema salarizării profesorilor, după noile măsuri fiscale care se vor lua în acest an, se adaugă unei crize deja existente din sistemul de educație. Nu era suficient că profesorii amenință cu greva generală și înghețarea anului școlar, pentru că salariile din sistem sunt mizerabile. Se adaugă noi posibile scăderi de venituri, prin eliminarea sporurilor și mai ales a celui de doctorat, prin introducerea unor prevederi aproape imposibil de îndeplinit.

Până acum, un profesor din preuniversitar, cu vechime, grad didactic 1, dirigenție, ore suplimentare și spor de doctorat ajungea la circa 5.000 de lei pe lună - cât un curier de la Glovo - având normă întreagă, obținută în urma ocupării unui post pe baza examenului de titularizare. Noua OUG care privește măsuri fiscal-bugetare ar putea elimina și posibilitatea ca un cadru didactic din preuniversitar să ia sporul de doctorat, dar și celelalte sporuri s-ar lua în procent maxim de 20% din salariul de bază.

Astfel, în forma propusă de Guvern pentru noua OUG, veniturile profesorilor ar putea să scadă cu până la 2.000 de lei, ceea ce îi va determina pe mulți să renunțe la activitatea didactică. Dacă se va adăuga și eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul, vor mai pleca din sistem cam 6.000 de pensionari, din calculele făcute de sindicate.

Tăierile vin din toate direcțiile

Unele dintre aceste modificări fiscale ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2020, dar guvernele de până acum și-au dat seama că ar bloca România cu totul, nu doar sistemul de educație, dacă ar elimina sporurile și cumulul pensiei cu salariul. Vechea Ordonanță de Urgență care prevedea aceste modificări nu a fost aplicată niciodată și oricum a fost contestată prin toate mijloacele posibile. Sporul de doctorat pentru profesori oricum fusese eliminat, tot din 2020, și printr-un Ordin al ministrului Educației, dar se plătește în continuare, pentru că sindicatele au atacat acel Ordin în instanță, iar până în prezent nu s-a dat o hotărâre definitivă.

„Sporul de doctorat a fost eliminat de Ministerul Educației printr-un Ordin, iar noi am atacat în instanță și se judecă acum, la Curtea de Apel. În noua Lege a Educației nici nu se mai face referire la acest spor sau la alte reguli legate de salarizare. Ordinul din 2020 a fost atacat de noi în contencios administrativ și în continuare e blocat, dar acum se reia prin OUG același subiect. În prezent, cei care au doctorat și sunt profesori în sistemul preuniversitar iau sporul care e jumătate din salariul minim pe economie, deci 950 de lei. Era aceeași prevedere și în Ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare, dar premierul Nicolae Ciucă a spus că o modifică și se va discuta săptămâna aceasta”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Cum s-ar atrage profesioniști spre învățământ

Dacă se vor scoate din sistem pensionarii, care acum reușesc să acopere deficitul de cadre didactice, pentru a nu aduce necalificați (absolvenți de liceu) să predea la clasă, o soluție pentru școlile și liceele din România ar fi să se aducă noi cadre didactice din rândul celor care au practicat până acum alte meserii și au absolvit inclusiv un modul de psihopedagogie și metodică. „Eu i-am atras atenția premierului că dacă se elimină cumulul pensie-salariu și sporul de doctorat, pleacă din sistem peste 6.000 de cadre didactice și nu vom mai avea de unde să luăm 6.000 de necalificați care să le ia locul. Din ceea ce știu, s-a discutat și la Ministerul Muncii problema sporului de doctorat și s-ar putea elimina de la toate categoriile profesionale. Oricum va fi o problemă, chiar dacă nu-l taie, pentru că decizia deja luată este că sporurile nu mai pot depăși 20% din salariu și sunt mulți care depășesc acest procent”, explică Hăncescu.

Un profesionist care ar putea fi recuperat din alte domenii de activitate ar intra în învățământ ca debutant, dar din start ar avea un plus de 10% din salariu pentru o vechime în muncă de 20 de ani. Dacă profesionistul are și doctorat, sporul care s-ar adăuga ar fi de 950 de lei. Cu ore de dirigenție și ore suplimentare, ar ajunge la circa 4.700 de lei net pe lună, adică un venit decent, pentru care s-ar justifica schimbarea domeniului de activitate.

Însă eliminând sporul de doctorat, un profesor debutant care ar putea veni din sectorul bugetar sau din mediul privat, după o carieră profesională de 20-30 de ani, având și pregătire universitară pentru a preda, ar rămâne doar cu salariul minim și cel mult 20% din acesta acordat prin sporuri, adică nu ar ajunge nici măcar la 3.000 de lei pe lună, prea puțin pentru a fi rentabil.

Se așteaptă grila de salarizare

O soluție ar fi încadrarea profesorilor pe o poziție superioară în viitoarea grilă de salarizare. Dacă în loc de 2.500 de lei net, salariul unui profesor debutant ar fi echivalentul salariului mediu pe economie, adică 4.250 de lei net, la care s-ar putea adăuga sporuri de 850 de lei pe lună, venitul lunar net ar putea ajunge, chiar și fără spor de doctorat și cu sporurile celelalte plafonate la maximum 20% din salariu, la 5.100 de lei, deci mai mult decât are în prezent un profesor care încasează și spor de doctorat, și alte tipuri de sporuri, astfel încât ar fi rentabil.

„Noi am propus ca profesorul debutant să aibă salariul echivalent cu cel mediu brut pe economie, prin Legea Învățământului, dar nu ni s-a acceptat propunerea, pentru că am fi singura categorie profesională care specifică probleme legate de salarizare în legea proprie și nu se mai acceptă așa ceva. Vom vedea ce se va întâmpla la Ministerul Muncii, cu noua Lege a salarizării, care trebuie să fie în vigoare până la 1 ianuarie 2024. Unele sporuri actuale s-ar putea introduce în salariu, de exemplu sporul de suprasolicitare neuropsihică”, mai spune liderul de sindicat.

În cazul profesorilor, unele dintre sporuri au intrat deja în salariu și nu se calculează în acel procent de 20% care va reprezenta plafonarea. De exemplu, suplimentul pentru vechime în muncă, pentru gradul didactic și pentru dirigenție. Acestea ar putea rămâne și ar reprezenta un câștig pentru cadrele didactice cu vechime, chiar și pentru cei care au lucrat în alte domenii și vor să intre în învățământ, plecând cu 10% din salariul de încadrare în plus, însă tinerii absolvenți care ar vrea să intre în sistemul de educație ar fi cei mai dezavantajați, dacă profesorii nu vor fi pe o treaptă superioară în grila de salarizare sau dacă nu se va accepta ca venitul debutantului să pornească de la valoarea salariului mediu pe economie.

Sindicatele cer eliminarea unor prevederi

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au solicitat deja Guvernului să nu facă modificări care ar bulversa și mai rău sistemul de educație. Cele trei federații sindicale solicită modificarea textului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, astfel încât să nu fie plafonate cheltuielile de personal și să nu fie blocată ocuparea posturilor vacante din sistemul de învățământ. De asemenea, sindicatele au atras atenția asupra faptului că anul acesta se achită tranșa a doua pentru diferențele salariale din perioada 2017-2021 și toate aceste modificări presupun depășirea nivelului cheltuielilor de personal aferent anului 2022, majorat cu 5%, prevăzut la art. I din proiect. „În egală măsură, în condițiile deficitului de personal didactic auxiliar și nedidactic cu care se confruntă instituțiile/unitățile de învățământ, blocarea ocupării posturilor vacante va avea un impact negativ suplimentar asupra actului educațional. De menționat că, în raport de modul în care este formulat textul art. IV, inclusiv concursul național unic de titularizare este pus sub semnul întrebării”, conform sursei citate. Referitor la interdicția de organizare a cursurilor de formare în anul 2023 de către toate instituțiile publice (inclusiv casele corpului didactic, unități/instituții de învățământ), altele decât cele finanțate din fonduri externe nerambursabile, reprezentanții profesorilor consideră că „este complet nejustificată”, arată sindicatele, într-un comunicat de presă.

Discriminare față de alte categorii profesionale

Textul OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede, printre altele, ca sporul pentru titlul de doctor să fie dat doar persoanelor care au în fișa postului atribuții ce permit verificarea lunară a activității suplimentare. Sindicatele sunt de părere că modificarea textului în sensul propus este nejustificată. O astfel de modificare ar crea o gravă discriminare, pentru că profesorii ar rămâne singurii care n-ar putea beneficia de sporul de doctorat, în timp ce funcționarii publici și alte categorii de angajați ar putea primi sporul.

Dacă profesorilor li se va cere justificarea activității care să aibă legătură cu doctoratul, ar însemna să-și găsească activități suplimentare, pe lângă cele 72 de ore din norma întreagă, peste care mulți fac și ore suplimentare, în timp ce alte categorii profesionale care beneficiază de spor pentru doctorat au astfel de activități la locul de muncă.

Pe de altă parte, prin această condiționare se mai poate crea un dezechilibru și o discriminare între cadrele didactice, pentru că în punctajul cerut la ocuparea funcțiilor de director a fost introdus, în ultimii ani, titlul de doctor, iar astfel, directorii unităților de învățământ care au ocupat posturile având și doctorat fie vor fi singurii care vor justifica nevoia titlului de doctor prin faptul că a stat la baza obținerii punctajului la ocuparea postului, dar astfel vor lua sporul de doctorat prin discriminarea colegilor, fie nu vor putea încasa nici ei acest spor, dar astfel nu se mai poate justifica cerința inițială pentru acordarea punctajului, la concursul de ocupare a postului, din punct de vedere juridic.

Prin modul în care a fost formulată OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare ce urmează să se voteze săptămâna aceasta, e posibil să rămână fără spor de doctorat și profesorii universitari. Chiar dacă aceștia au cum să-și justifice activitatea legată de doctorat în domeniul în care predau, plafonarea tuturor sporurilor la 20% din salariu elimină posibilitatea de a-l mai încasa.