Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În paralel, încep protestele și celelalte organizații sindicale din Educație, urmând să se sincronizeze pentru strângerea semnăturilor, în vederea declanșării grevei generale, dacă nici în perioada următoare nu se vor găsi soluții pentru cerințele formulate de sindicate. Prima manifestație va avea loc la Iași, mâine, de la ora 14.30, în faţa Prefecturii. Urmează o serie de acţiuni sindicale anunţate deja de FSLI, pentru că angajaţii din Educaţie se confruntă cu probleme care nu au fost rezolvate, în ultimul an de negocieri cu Guvernul.
Întregul sistem de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice calificate, tinerii nefiind atrași de o asemenea ofertă de muncă, mai proastă decât la magazine, unde ar câștiga dublu, dacă s-ar angaja ca vânzători. Pe de altă parte, profesorii care ajung la vârsta pensionării ies din sistem, iar la școală nu mai are cine să predea. În zonele rurale și în orașele mici sunt probleme și mai grave, pentru că sunt „vânați”, în fiecare an, suplinitorii, între 11.000 și 17.000, în ultimii 15 ani, dintre care jumătate sunt necalificați. Dar deja e greu să fie aduși chiar și necalificații, pentru că plata cu ora și lipsa deconturilor pentru navetă nu acoperă nici cheltuielile de bază ale unui suplinitor în sistemul preuniversitar.
Sindicatele spun că în curând se va ajunge la situația în care profesorii, elevii și studenții vor fi nevoiți să-și facă singuri curățenie în școli, licee și universități și să repare ce se strică sau chiar să facă muncă de contabilitate și de secretariat, pentru că personalul nedidactic nu mai vrea să muncească pentru salariul minim pe economie. Salariul minim al unui muncitor necalificat în construcții a ajuns, de anul acesta, la minimum 4.000 de lei pe lună, plus cazare, masă și țigări din partea angajatorului, iar un vânzător de la magazin poate câștiga circa 5.000 de lei pe lună, net, un profesor debutant are puțin peste 2.000 de lei și face naveta pe banii lui, de cele mai multe ori. Și universitățile plătesc pentru un asistent universitar 20-30 de lei pe oră, impozabil, sau un salariu cât al unui debutant din preuniversitar, deci aproape egal cu al unui muncitor necalificat, conform grilei de salarizare.
Personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800-2.300 de lei, iar creșterea inflației (16,4% în luna decembrie 2022) concomitent cu creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități au condus la creșterea gradului de sărăcire. În ceea ce privește salarizarea personalului didactic, nivelul salariilor stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și superior nu reflectă importanța socială a muncii depuse de cadrele didactice.
Sindicaliștii cer, în primul rând, rezolvarea problemei salarizării, după ce unii dintre angajați au fost efectiv ignorați la calcularea veniturilor lunare. Se solicită „aplicarea integrală a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022”, transmite FSLI, într-un comunicat de presă.
Repoziționarea în grila de salarizare
Sindicatele cer să se identifice soluții pentru creșterea veniturilor angajaților. Se solicită adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998 și aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, salariații din învățământ fiind singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de aceste sporuri.
În ultimii ani s-a constatat o creștere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă anual, pentru că angajații din acest sistem nu beneficiază de sporurile pentru condițiile de muncă. Mai mult, deși sunt numeroase situații când se prestează muncă suplimentară, din cauza lipsei de personal, salariații nu sunt remunerați pentru munca suplimentară depusă, deși acordarea timpului liber corespunzător este imposibilă.
Se mai cere o revizuire a legii salarizării, pentru a se modifica poziția personalului din Educație în grila propusă, astfel încât să fie pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate. Salariile profesorilor debutanți se apropie nepermis de mult de cele ale muncitorilor necalificați, fiind mult mai mici decât ale salahorilor din construcții – domeniu care și-a negociat nivelul minim de salarizare separat celelalte categorii profesionale.
„Cerem remedierea anomaliilor actuale, în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție. Dorim instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației. Cerem să se plătească suplimentar personalul din unitățile sau instituţiile de învățământ care lucrează în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, precum și plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic”, explică Simion Hăncescu, președintele FSLI.
Program comun al protestelor
Sindicaliștii au stabilit un program al protestelor, care include pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor din mai multe judeţe ale ţării, în lunile martie şi aprilie, iar în luna mai se va organiza un marş de protest în Capitală. În ultima decadă a lunii mai se vor strânge semnături în vederea declanşării grevei generale. Astfel, sindicatele vor parcurge toți pașii, conform prevederilor legii, pentru a ajunge la grevă generală în Educație, fiind posibilă blocarea sfârșitului de an școlar, deci și a examenelor.
Nu este prima oară când se ajunge la o astfel de situație în Educație, pentru că scandaluri legate de nivelul de salarizare au existat aproape în fiecare an, iar profesorii au reușit să obțină unele modificări în favoarea lor doar prin amenințarea cu declanșarea grevei generale. Acum nu mai sunt afectate doar cadrele didactice, ci mai ales personalul auxiliar, care are venituri mai mult decât neatractive, iar astfel este foarte greu să se mai poată găsi angajații de care au nevoie școlile. Această situație produce deja blocaje administrative, mai ales la instituțiile de învățământ din mediul rural.
Nu doar FSLI, ci și Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” începe seria protestelor, sincronizate în aceeași perioadă, urmând să strângă semnături pentru declanșarea grevei generale tot la finalul lunii mai. Cele două confederații vor merge în paralel cu acțiunile, programându-și protestele etapizat, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.
Sindicatele din Educație au protestat și pe 1 februarie 2023, iar ultimul protest de anul trecut a fost pe 21 decembrie, când au avut o-ntâlnire cu premierul României, căruia i-au prezentat situația celor care mai au de primit între 8 și 18% la salariu, conform legii. Au cerut să se aplice integral Legea 153/2017, pentru a nu mai fi păgubiți cei aproape 60.000 de angajați care au fost săriți de la plata drepturilor salariale integral, în ultimii ani. La fiecare protest s-au cerut salarii decente în sistemul de învățământ. FSLI, FSE „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, a cadrelor universitare, au pichetat, pe 1 februarie, sediul Guvernului, reprezentând peste 350.000 de salariați din învățământ. Încă de atunci, sindicaliștii au anunțat că numărul participanților la proteste va crește până la cel puțin 10.000, dacă problemele nu se vor rezolva.
Sunt mulțumiți de proiectele de lege, dar cer lucruri concrete
Sindicaliștii sunt mulțumiți de prevederile noilor proiecte de Lege pentru Educație, mai ales în legătură cu salariul minim al debutanților, care ar trebui să fie calculat în raport cu salariul mediu pe economie, reducerea numărului de ore pentru profesorii cu peste 15 ani vechime sau prima acordată celor care ies la pensie, dar sunt sceptici în privința aplicării lor, chiar dacă proiectul Legii educației preuniversitare va fi votat în forma actuală. „Am mai avut experiența anterioară a unor articole prorogate, după ce legile au fost votate, chiar dacă inițial s-a ținut cont de propunerile sindicatelor”, a explicat Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.
Până vor intra în vigoare noile legi, sindicatele cer creșterea salariilor până la cel puțin 800 de euro pe lună pentru profesorii debutanți, ceea ce oricum înseamnă mai puțin decât salariul minim pe care îl ia un profesor debutant din UE. Un profesor cu 40 de ani vechime ar trebui să ia dublu, spre 8.000 de lei net pe lună, iar un asistent universitar ar trebui să câștige mai mult decât un profesor debutant din preuniversitar, având și doctorat, deci peste 1.000 de euro pe lună. La plata cu ora, cuantumul trebuie să fie raportat la norma de bază.
Un asistent universitar primește 2.500-2.700 de lei pe lună, iar la plata cu ora, suma nu depășește 30 de lei pe oră, impozabil. „Salariul unui asistent universitar cu doctorat ar trebui să ajungă la cel puțin 5.000 de lei pe lună. Un contabil din sistemul universitar câștigă tot circa 2.500 de lei pe lună. Grila de salarizare a fost gândită astfel încât oricine e la început de drum, cu studii universitare, să aibă cam același salariu, puțin mai mare decât cel minim pe economie. Cu asemenea salarii, rămânem fără oameni și nu mai are cine să facă treaba”, a explicat Anton Hadăr, președintele Alma Mater
Un profesor debutant are 2.500 de lei salariul net, iar un profesor cu 40 de ani de muncă ia 4.300 de lei pe lună, în timp ce un muncitor în construcții ia 5.000 de lei, necalificatul ia 4.000, iar un vânzător la Dedeman ia 6.000 de lei în mână.
Simion Hăncescu, președintele FSLI.
