Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) explică în ce condiții se poate declanșa cea mai mare grevă din sistemul de educație, conform noii Legi a dialogului social, după ce au apărut zvonuri conform cărora greva ar fi ilegală, în următorii doi ani. Noua lege nu doar că nu interzice organizarea sau participarea la greva generală, ci chiar introduce o nouă situație în care această formă de protest se poate organiza împotriva politicilor antisociale ale Guvernului. Deși sindicatele din educație încă nu au stabilit o dată pentru declanșarea protestului, profesorii sunt pregătiți și pentru o astfel de manifestare, dacă problemele din sistem nu vor fi rezolvate de executiv până spre finalul actualului an școlar. Studenții li s-au alăturat de la început, susținând toate protestele cadrelor didactice, iar declanșarea unei greve generale în 2026 ar putea „veni la pachet” cu un protest de mare amploare al studenților.
FSLI explică de ce este foarte posibilă declanșarea grevei generale în sistemul de învățământ preuniversitar, după ce au fost lansate informații false, pentru a se induce în eroare opinia publică.
„Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la M.M.F.T.S.S. - U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104 din data de 9.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial- Partea a V-a nr. 5/14.08.2025, nu conține nicio clauză referitoare la participarea la grevă. Niciodată nu au existat, în contractul colectiv de muncă negociat în învățământul preuniversitar, dispoziții privind organizarea grevei; aceste prevederi se regăsesc în Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare și ele nu fac obiectul negocierii colective”, explică FSLI, într-un comunicat.
În legătură cu interdicția de a declanșa greva cât timp există un contract colectiv de muncă în vigoare - cu excepția cazurilor când există clauze ce vor fi renegociate periodic - care decurge din dispozițiile art. 122 coroborate cu cele ale art. 126 și art. 129 alin. (1) din Legea nr. 367/2022, FSLI amintește că a existat această prevedere și în art. 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011 și nu este un element de noutate legislativă. Dar noua lege a dialogului social, Legea nr. 367/2022, consacră o nouă formă de grevă la care pot recurge numai federațiile și confederațiile sindicale reprezentative împotriva politicii sociale și economice a Guvernului.
„Subliniem faptul că existența C.C.M.U.N.S.N.C.I.P. nu împiedică federațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar să desfășoare toate formele de protest pe care membrii noștri de sindicat sunt de acord să le desfășurăm. Așa cum am demonstrat de-a lungul timpului, chiar și în condițiile restricțiilor impuse prin legislația în vigoare, organizațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar au organizat acțiuni de protest și au declanșat inclusiv conflicte colective de muncă, pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor salariaților din învățământ, respectând legislația în vigoare și voința membrilor de sindicat”, mai explică FSLI.
Măsuri nocive, pe termen lung
Simion Hăncescu, presedintele FSLI, a declarat, în cadrul conferinței de presă comune care a fost organizată de confederațiile sindicale înainte de protestul care s-a desfășurat în fața Guvernului, pe 29 octombrie, că profesorii ar putea declanșa greva la finalul anului școlar, nu în timpul anului.
Hăncescu a mai amintit că tot pachetul de măsuri eronate ale actualului guvern pentru învățământ nu face altceva decât să distrugă sistemul de educație de stat, în favoarea celui privat.
„Guvernul Bolojan ne împinge, inevitabil, spre o grevă generală, în mod sistematic. Măsurile pe care le-a luat și continuă să le ia nu fac altceva decât să-i determine pe cei din învățământ spre o asemenea formă de protest radicală. O grevă generală acum ar fi mană cerească pentru Guvern. S-ar bucura enorm să stăm vreo lună în grevă, pentru că ar face economie de vreo trei miliarde de lei”, a explicat liderul FSLI.
Hăncescu a mai spus că educația a ajuns „o bătaie de joc”, mai ales după comasarea improprie a școlilor, creșterea numărului de elevi la clasă și a normei didactice a profesorilor, iar anul viitor s-ar putea înregistra un fenomen extrem de nociv - plecarea la pensie a unui număr foarte mare de profesori.
O astfel de ieșire din sistem a câtorva mii de cadre didactice simultan ar duce la o creștere de la 4.000 la 10.000 a numărului de suplinitori necalificați.
Calculele studenților arată grava subfinanțare a educației
Studenții au fost solidari cu profesorii, de la început. Calculele făcute de ANOSR arată că subfinanțarea sistemului de învățământ este perpetuată de guvernele din ultimii 15 ani, în detrimentul actului educațional, iar problemele profesorilor și cele ale studenților au la bază această finanțare necorespunzătoare.
ANOSR arată că România se află pe ultimele poziții, înregistrând printre cele mai scăzute cheltuieli publice pentru educație în raport cu PIB (2,9%), conform datelor eurostat. Până în anul 2023, când a fost adoptată Legea învățământului superior nr. 199/2023, în legea anterioară, adoptată în anul 2011, Legea educației naționale nr. 1/2011, era reglementat faptul că educației i se alocă de la bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut, iar în ceea ce privește cercetarea, minimum 1% anual. Totuși, bugetul alocat educației nu a atins niciodată procentul de 6% din produsul intern brut, existând anual alocări care nu par să respecte o regulă sau să urmeze o strategie de atingere a procentului respectiv.
„Așadar, deși datele din domeniul educației nu sunt îmbucurătoare, iar produsul intern brut a crescut anual și aceeași tendință o vedem și în ceea ce privește bugetul general consolidat, observăm cum cu toate acestea, respectarea obligației legale de a acorda educației finanțarea asumată deja printr-o a doua lege nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român, aspect îngrijorător, având în vedere provocările cu care ne confruntăm”, transmit studenții de la ANOSR, într-un comunicat.
Citește pe Antena3.ro
