
Reforma învățământului românesc s-a proiectat pe baza unor investiții. Primele de carieră didactică reprezintă unul dintre elementele de noutate care ar trebui să-i ajute pe profesori să predea după metode moderne. Banii nu au fost dați nici măcar anul trecut pentru toate cadrele didactice, apoi guvernul a tăiat fondurile, prin Ordonanța Trenuleț, uitând de nevoia de a reforma sistemul de educație. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a obținut bani de la Comisia Europeană pentru acordarea acestor prime, iar Ordonanța Trenuleț a fost modificată, pentru că textul actului normativ nu permitea guvernului să aloce partea de cofinanțare pentru aceste bonificații.
Prima de carieră didactică, obținută de profesori după seria de proteste din 2023, a fost considerată „un moft” de guvern, atunci când s-a scris textul Ordonanței Trenuleț. Ministerul Educației a cerut, însă, acești bani pentru cadrele didactice, pentru că nu se poate implementa strategia lansată prin programul „România Educată” și prin noua lege a învățământului preuniversitar fără acest sprijin din partea statului.
Profesorii au dreptul să primească aceste prime conform OUG 58/2023, aprobată prin Legea 249/2024. Banii europeni vor acoperi 85% din suma totală plătită profesorilor ca primă de carieră didactică, iar statul va mai avea de plătit cardurile pe care se vor da banii și serviciile poștale, în afară de cofinanțarea de 15%. Cu aceste prime, cadrele didactice pot cumpăra cărți sau pot participa la sesiuni de training și conferințe internaționale, pentru a afla ultimele noutăți din domeniu.
Toți profesorii ar trebui să fie la curent cu toate noutățile din domeniul didactic, iar conferințele internaționale care aduc în România cei mai buni experți în domeniu au costuri destul de ridicate – peste 500 de lei pentru un profesor, sumele variind, în funcție de eveniment.
De asemenea, cele mai noi cărți publicate în România pe acest domeniu au costuri ridicate, unele fiind noutăți la nivel mondial și având la bază studiile cele mai recente ale unor experți cu rezultate excepționale.
Blocajul normativ a fost rezolvat
Guvernul a găsit, în cele din urmă, banii necesari pentru acordarea acestui stimulent și a anunțat deblocarea primelor didactice și profesionale care au fost suspendate cu 4 luni în urmă. Ordonanța Trenuleț (OUG 156/2024) condiționa, în forma inițială, acordarea acestor prime de carieră didactică de posibilitatea acordării lor integral din fonduri externe nerambursabile, dar s-a convenit asupra unei cofinanțări de 15%, la care se adaugă plata, din banii statului român, a cardurilor și a serviciilor Poștei Române.
Actul normativ a fost modificat recent, prin OUG nr. 21/2025, incluzându-se explicit sintagma „cofinanțare națională” pentru aceste prime și pentru tichetele sociale educaționale în valoare de 500 de lei care se vor acorda elevilor din medii defavorizate.

Anul trecut, deși ar fi trebuit să primească toți profesorii aceste prime, au fost peste 4.200 de cadre didactice la care banii nu au ajuns, iar din modificarea OUG 156/2024 se înțelege că deblocarea plăților se va face acum doar pentru aceștia - conform articolului XXIV care face referire la anul școlar/universitar 2023-2024. Suma totală este de 2,12 miliarde de lei, conform MIPE.
Ce se poate plăti cu prima de 1.500 de lei
Conform legii, cadrele didactice pot folosi prima de 1.500 de lei pentru cursurile de pregătire profesională sau alte categorii de cheltuieli asimilate acestora (conferințe, traininguri etc.); cheltuieli pentru echipamente IT (inclusiv laptopuri și tablete); cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora. Legea mai prevede că până la 30% din valoarea nominală a primei de carieră didactică se poate folosi orice alte „nevoi didactice individuale specifice ale cadrelor didactice”, adică profesorii pot folosi 450 de lei pentru orice alt tip de achiziție, urmând să dea o declarație pe propria răspundere pentru justificarea sumei.
Lipsa de predictibilitate creează probleme
Prima de carieră didactică se acordă într-o singură tranșă, respectiv în luna octombrie, începând cu anul 2023, fiind utilizată pentru anul școlar în curs. Problemele care au apărut la alocarea acestor fonduri au afectat inclusiv mediul de afaceri, pentru că pe piața din România au apărut oferte care se adresează profesorilor și care se bazau pe acordarea acestor stimulente.
De exemplu, s-au tradus și s-au publicat cărți, au fost contractați experți internaționali care să vină în România, să susțină cursuri, sesiuni de pregătire sau conferințe pentru cadrele didactice interesate să se documenteze cât mai bine în legătură cu ultimele noutăți în materie de predare.
Toate acestea presupun predictibilitate și eforturi financiare foarte mari, atât din partea editurilor, cât și a organizatorilor de astfel de evenimente. Prin eliminarea acestor sume alocate conform legii sau prin întârzierea plăților au fost create inclusiv prejudicii celor care pot aduce în România materialele necesare sau experții care să-i ajute pe profesorii români să devină mai performanți. Pentru anii următori, Guvernul ar trebui să ia în considerare toate consecințele unei decizii de eliminare a stimulentelor de acest tip, înainte de redactarea textelor de lege cum este Ordonanța Trenuleț.