Psiholog: „Nu pune presiune pe copil prin încurajări deghizate”. Stresul și presiunea nu facilitează performanţa 

Anxietatea este o emoție normală, pe care fiecare dintre noi o resimte din când în când, spune psihologul Mihaela Dinu, iar la copil este o stare de neliniște care poate să apară înainte, în timpul sau după un examen, fiind determinată de îngrijorarea acestuia că va lua o notă mică.

Dureri de cap, greață, transpirații

În cazul copiilor şi adolescenţilor care sunt mai anxioși din fire, răspunsul la un astfel de eveniment poate fi amplificat și de durată. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută, creşterea frecvenţei cardiace, respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort.  

„Unii copii resimt senzații fizice neplăcute: dureri de cap, greață, nod în gât, tremurat al mâinilor, transpirație, musculatură tensionată, diaree sau constipație, perioade de insomnii etc. Alții se simt neajutorați, furioși, singuri. Stresul și anxietatea au la bază reacții fiziologice foarte similare și se manifestă prin simptome foarte asemănătoare, astfel că deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferențiere, stresul este o reacție pe termen scurt, care apare ca răspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reacție persistentă, factorul declanșator fiind în general dificil sau imposibil de identificat”, explică psihologul organizației Salvați Copiii România.

„Permite-i copilului să greşească, să nu ştie, să nu poată” 

În aceste momente stresante pentru copii, părinții au un rol foarte important, deoarece pot observa comportamentele și anumite indicii emoționale și îi pot ajuta temperând răspunsul anxios. În general însă, familia pune presiune și mai mare pe elevi în perioada examenelor, mulți dintre părinți fără să-și dea seama că fac acest lucru sau, pur și simplu, deoarece consideră că le fac un bine.

Prea mult stres poate crea dificultăţi de adaptare, gânduri anxioase, furie, iritabilitate, nervozitate, sentimente de singurătate şi, în acest fel, poate apărea eşecul, avertizează psihologul.

Pentru a atenua efectele psihologice negative din timpul examenelor, psihologul Mihaela Dinu le oferă părinților și câteva sfaturi. 

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

„• Motivează-ți copilul, punând accentul pe efortul depus până atunci, pe faptul că a învățat și a acumulat cunoștințele necesare. Evită să menționezi nota pe care dorești să o ia.

• Copiii anxioși se gândesc la multe lucruri negative („o să iau o notă mică”). Îl poți învăța pe copilul tău să caute dovezi care contrazic aceste gânduri („la câte teste ai luat notă mică?”, „cât de probabil e să iei o notă mică dacă înveți?”) și să găsească un gând mai optimist care să îl ajute când e îngrijorat („am învățat și pot lua o notă bună”).

• Învață-l pe copil modalități simple de relaxare și mișcare: să respire adânc sau să se gândească la ceva plăcut. Faceți împreună o plimbare înainte de examen.

• Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile. Creați un moment plăcut înainte de examen, mâncați împreună ceva ce îi place mult copilului, folosiţi umorul. 

• Exprimă-ți afecţiunea şi aprecierea în mod constant, nu doar condiţionat de performanţe sau rezultatele obținute și asigură-l că vei fi alături de el indiferent de rezultat.

• Permite-i copilului să greşească, să nu ştie, să nu poată, să fie obosit, să nu mai poată. Cu cât aşteptările sunt mai mari de la el, cu atât stresul său va creşte.

• Permite-i copilului să se odihnească. Pentru unii părinţi acest lucru este dificil deoarece au sentimentul că acesta pierde timpul şi nu ar trebui, la câte are de făcut. Între odihnă şi performanță există o relaţie direct proporţională: cu cât odihna este mai bună, cu atât performanţa este mai bună.

• În ziua în care are de susținut un examen: asigură-te că este odihnit, hrănit și hidratat  corespunzător și că va ajunge la școală la timp. Asigură-te că are la îndemână toate materialele necesare pentru test (creioane, hârtie etc.)”, recomandă psihologul Salvați Copiii. 

Ce să nu facă părinții

În primul rând, familia nu trebuie să ignore comportamentele și indiciile anxietății, sperând că vor trece de la sine. 

• „Nu crea presiune prin încurajările deghizate și excesive de genul: «sunt convins că o să te descurci», «tu eşti un băiat deştept, sigur o să faci faţă», «toți copiii inteligenți reuşesc, o să reuşeşti şi tu», «eşti cel mai bun!». Sunt mesaje de laudă care subminează motivaţia intrinsecă a copiilor. În mod obişnuit, credem că mesajele de laudă care se referă la inteligenţa copiilor determină o creştere a motivaţiei lor, însă studiile de specialitate nu susţin aceste ipoteze. 

• Nu îi spune copilului ce să nu facă în timpul examenului, ci mai degrabă discută cu el și ajută-l să-și facă un plan de rezolvare a subiectelor.  

• Nu îi da de înțeles copilului că poate să evite situația («dacă nu ești pregătit acum, vei da examen anul viitor»).

• Nu fi nerăbdător să rezolvați situația, minimizând importanța momentului («dai examenul și scapi»). Având în vedere că acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferită de părinți nu va face decât să îi discrediteze căci contrazice ceea ce simte copilul și diminuează importanța examenului.

• Nu compara copilul cu fraţii lui sau cu alţi copii («uite el a putut, tu de ce să nu poţi»).

• Nu pune presiune pe copil - «trebuie să reuşeşti», «dacă nu eşti în primii 5 mă dezamăgeşti», «eşti cel mai bun, vei termina primul»). 

• Nu retrage afecţiunea şi aprecierea în momentul în care apar rezultate nesatisfăcătoare și neconforme cu așteptările tale («m-ai dezamăgit cu nota X»). 

• Nu-l pedepsi dacă rezultatul nu este conform așteptărilor tale. Acest lucru poate creşte și mai mult aversiunea şi nu este un facilitator al performanţei, ci din contră, demotivează copilul pentru viitoarele examene”, explică Mihaela Dinu. 

Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România. Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentând cazuri de anxietate - 148 - și de tulburare emoțională - 128.