Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Federaţiile sindicale din Educaţie, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, a cadrelor universitare, pichetează, astăzi, sediul Guvernului, de la ora 12.00, în numele celor peste 350.000 de salariați din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă. La protest participă aproximativ 1.000 de membri de sindicat, dar liderii acestora spun că protestele vor continua și vor lua amploare, în perioada următoare, iar numărul participanților va crește până la cel puțin 10.000, dacă problemele nu se vor rezolva.
Acțiunea de astăzi vizează salariile de mizerie ale profesorilor, dar și ale personalului nedidactic, absolut nemotivante, iar liderii sindicatelor spun că în curând se va ajunge la situația în care profesorii, elevii și studenții vor fi nevoiți să-și facă singuri curățenie în școli, licee și universități și să repare ce se strică sau chiar să facă muncă de contabilitate și de secretariat, pentru că personalul nedidactic nu mai vrea să muncească pentru salariul minim pe economie.
A crescut numărul de necalificați
„Personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800-2.300 de lei, iar creșterea inflației (16,4% în luna decembrie 2022), concomitent cu creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități au condus la creșterea gradului de sărăcire. În ceea ce privește salarizarea personalului didactic, nivelul salariilor stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și superior nu reflectă importanța socială a muncii depuse de cadrele didactice”, explică FSLI, într-un comunicat de presă.
Nici în privința profesorilor nu este o situație mai bună și astfel s-a ajuns la situația în care întregul sistem de învățământ se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice calificate, tinerii nefiind atrași de o asemenea ofertă de muncă, mai proastă decât la magazinele unde ar câștiga dublu, dacă s-ar angaja ca vânzători. Pe de altă parte, profesorii care ajung la vârsta pensionării ies din sistem, iar la școală nu mai are cine să predea. În zonele rurale și în orașele mici sunt probleme și mai grave, pentru că sunt „vânați”, în fiecare an, suplinitorii, între 11.000 și 17.000, în ultimii 15 ani, dintre care jumătate sunt necalificați. Dar deja e greu să fie aduși chiar și necalificații, pentru că plata cu ora și lipsa deconturilor pentru navetă nu acoperă nici cheltuielile de bază ale unui suplinitor în sistemul preuniversitar.
„În ultimii ani s-a ajuns la o situație revoltătoare: se constată o creștere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă anual. Nici la ora actuală, personalul didactic și nedidactic nu beneficiază de sporurile pentru condițiile de muncă. Mai mult, deși sunt numeroase situații când se prestează muncă suplimentară, din cauza lipsei de personal, salariații nu sunt remunerați pentru munca suplimentară depusă, deși acordarea timpului liber corespunzător este imposibilă”, mai arată FSLI.
Nici legea în vigoare nu se aplică
Sindicatele cer Guvernului adoptarea unui act normativ prin care personalului nedidactic să i se acorde salariile de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, concomitent cu acordarea sporurilor pentru condiții de muncă pentru toate categoriile de salariați din învățământ. De asemenea, cer adoptarea unui act normativ care să repoziționeze salariații din învățământ în ierarhia funcțiilor bugetare, astfel încât funcțiile didactice să nu se mai regăsească în pătrimea inferioară, ci, să fie poziționate în raport cu nivelul de calificare profesională și importanța pentru societate a activității de educare a tinerelor generații.
„Aveam promisiunea, din luna decembrie, că se va rezolva ceva. Noi am protestat și pe 21 decembrie și am avut o-ntâlnire cu premierul României, căruia i-am prezentat situația celor care mai au de primit între 8 și 18% la salariu, conform legii. Sunt oameni care au salariul 1.700 de lei. Noi am cerut să se aplice integral Legea 153/2017, pentru a nu mai fi păgubiți cei aproape 60.000 de angajați care au fost săriți de la plata drepturilor salariale integral, în ultimii ani. Din luna februarie, la lichidare, vor ajunge la 1.800 de lei pe lună, la care se adaugă hrana, fiind la limita salariului minim pe economie. Am prezentat și situația personalului didactic, pentru că un profesor debutant are 2.500 de lei salariul, net, iar un profesor cu 40 de ani de muncă ia 4.300 de lei pe lună, în timp ce un muncitor în construcții ia 5.000 de lei, necalificatul ia 4.000, iar un vânzător la Dedeman ia 6.000 de lei în mână. Am prieten care atât câștigă! Ce elan să aibă un profesor care trebuie să fie întreținut de familie, având 2.500 de lei pe lună, din care mulți își plătesc și naveta? S-ar putea să ajungem până la grevă generală, până la finalul anului școlar”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele FSLI.
Citește pe Antena3.ro
Comparație cu vânzătorii de la magazine
Și pentru profesorii plătiți cu ora sindicatele cer să fie crescute veniturile. „Ca să poată zâmbi, un profesor debutant, când merge la Dedeman, ar trebui să aibă 6.000 de lei net, mai mult decât casiera de la magazin. Asta înseamnă 1.100 de euro pe lună, oricum mai puțin decât salariul minim pe care îl ia un profesor debutant din UE. Măcar la 800-900 de euro ar trebui să crească salariul debutanților, iar asta i-am explicat și premierului. Un profesor cu 40 de ani vechime ar trebui să ia dublu, spre 8.000 de lei net pe lună, iar un asistent universitar ar trebui să câștige mai mult decât un profesor debutant din preuniversitar, având și doctorat, deci peste 1.000 de euro pe lună. La plata cu ora, se împarte suma la 72, pentru că trebuie să se respecte regula conform căreia cuantumul trebuie să fie identic cu norma de bază, nu mai mic. Norma de bază este de 72 de ore”, mai explică Hăncescu.
Propunerile și calculele vor fi prezentate Guvernului, pentru a se găsi soluții, atât pentru sistemul preuniversitar, cât și pentru cel universitar. „Va trebui să refacem grilele de salarizare, pentru a fi atractive. Un asistent universitar primește 2.500-2.700 de lei pe lună”, spune și Anton Hadăr, președintele Alma Mater. La plata cu ora este și mai grav, pentru că un asistent nu primește mai mult de 30 de lei pe oră, impozabil. „Salariul unui asistent universitar cu doctorat ar trebui să ajungă la cel puțin 5.000 de lei pe lună. Un contabil câștigă tot circa 2.500 de lei pe lună. Grila de salarizare a fost gândită astfel încât oricine e la început de drum, cu studii universitare, să aibă cam același salariu, puțin mai mare decât cel minim pe economie. Cu asemenea salarii, rămânem fără oameni și nu mai are cine să facă treaba”, spune și Anton Hadăr, președintele Alma Mater.
În același timp, programul „România Educată” ar trebui să fie implementat. Nimeni nu s-a gândit că nu se poate face școală de calitate într-o țară în care cadrele didactice câștigă jumătate din salariul unui salahor din construcții.
Nu vor fi profesori pentru noile materii
Deși s-au adăugat multe materii noi, care ar trebui să se predea în sistemul preuniversitar, începând de anul acesta, nici măcar nu s-au corelat salariile pe care le vor primi cei nou intrați în sistem, cu cele ale cadrelor didactice care predau acum materiile de bază. Profesorii mai vorbesc și despre un viitor decalaj care va duce la situații grave de discriminare, pentru că noile materii care se vor preda la școli, de către profesioniști din alte domenii, vor avea finanțare din bugete diferite, astfel încât proiectul Ministerului Educației să poată fi implementat.
Dacă nici aceste materii nou introduse în programa școlară nu vor avea bugetare, pentru a se putea plăti salarii decente, efectiv nu se va putea aplica nicio schimbare din viitoarea lege a Educației, care a transpus programul „România Educată”. Printre aceste materii ar fi educația juridică sau educația sanitară, ce vor putea fi predate de profesioniștii din acest domeniu, adică juriști, avocați, procurori, medici etc. Niciun astfel de profesionist nu va munci pentru 30 de lei pe oră, plătindu-și transportul din banii proprii, dacă e nevoie să facă naveta în zonele rurale, zeci de kilometri pe zi.
