Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consemnul că şcolile se închid şi că se fac lecţii doar de la distanţă i-a găsit pe mulţi nepregătiţi. O grămadă de profesori nu ştiau cum să folosească platformele de predare online, iar dintre elevi, nu toţi aveau posibilitatea de a se conecta la internet. Lucrurile s-au mai reglementat din mers, prin străduinţele pedagogilor şi prin bunăvoinţa părinţilor. Patru cadre didactice din ţară povestesc care sunt provocările şcolii online.
Elena Covrig este director al Şcolii Gimnaziale Bucşoaia din localitatea Frasin, judeţul Suceava. „Cei mai mulţi copii au telefoane mobile, şi aşa ne conectăm pe platforma de învăţare online Google Classroom, pe Facebook Messenger sau pe grupurile WhatsApp”, spune directoarea, care e şi profesoară de matematică. „În ultima zi de clasă, le-am dat de scris mai mult, ca să-i ţin ocupaţi până ne organizăm. Şi a trebuit să ne organizăm mai întâi noi, cadrele didactice. Am făcut consiliu profesoral pe aplicaţia video Zoom, ne-am pus de acord pentru un program comun”.
Dintre cei 553 de preşcolari şi şcolari din Frasin, 91 nu au posibilitate de conectare la internet. Vreo doi profesori sunt în aceeaşi situaţie.
Virusul care digitalizează
La început a fost greu – poate mai greu pentru profesori. Cadrele didactice au învăţat din mers cum să foloseasc metodele digitale de predare. „Copiii s-au adaptat cel mai repede, dar sunt şi şcolari care deja au ajuns la saturaţie. E nevoie şi de o doză de autodisciplină, pe care mulţi nu o au”.
Citește pe Antena3.ro
De asta, profesorii au hotărât să calibreze atent volumul de informaţie oferit. Altfel, cei mici riscă să obosească şi să nu se mai conecteze la plaformele de învăţare sau să nu mai răspundă la telefon. „Am făcut demersuri ca să avem şi cataloage online. Coronavirusul ăsta va digitaliza totul, nu numai şcoala”, concluzionează directoarea.
„Să intri puţin în sufletul lor”
„Copiii simt nevoia să vorbească, se simt apăsaţi”, spune Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa. „Deci, când intrăm în sesiunea video, pe Zoom, abordăm diverse subiecte, şi abia apoi urmează lecţia de matematică”.
Cu o experienţă de 30 de ani în învăţământ şi coordonator al unei multitudini de activităţi şcolare şi extraşcolare, Bădescu are şi un site propriu (ovidiubădescu.ro), unde toată materia de liceu, la matematică, e împărţită pe clase şi pe lecţii. Site-ul era folosit de elevi şi înainte de a fi obligaţi să stea la domiciliu, aşa că-s obişnuiţi să-l acceseze de pe telefonul mobil. „Pentru mine, treaba asta, cu explicatul online, are un mare avantaj, fiindcă pot să văd reacţiile elevilor. Dacă aş scrie la tablă, cu spatele întors la clasă, nu aş putea să-mi dau seama cine a înţeles şi cine nu”, spune Bădescu.
Lecţiile online au şi dezavantaje: lipseşte interacţiunea directă. Ca să le alunge sentimentul de însingurare, proful de mate le trimite elevilor săi, în fiecare seară, un film motivaţional - Şapte ani în Tibet, Forrest Gump, A Beautiful Mind - , pe care îl discută a doua zi. „Nu poţi preda matematica, care e urâtă şi rece, dacă nu intri puţin în sufletul copiilor”, spune el.
„Am învăţat să învăţăm”
„De când predăm de la distanţă, sunt profesor de dimineaţa până seara”, mărturiseşte Diana Sabău-Lupaşc, profesoară de engleză la Colegiul Naţional „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, Suceava. „Când are o întrebare, elevul ia imediat telefonul şi îmi trimite un mesaj – iar eu îi răspund la fel de repede, chiar dacă e 11 noaptea”.
Interacţiunea cu cei 200 de elevi pe care îi păstoreşte are loc aşa: se predă pe Zoom, o dată pe săptămână, iar temele se încarcă zilnic pe Google Classroom. „Sunt elevi care mi-au trimis emoji cu lacrimi multe, spunând că vor înapoi la şcoală, ca înainte. Am însă şi elevi care mă roagă să predau online şi când o să mergem din nou la clasă, asta li se pare grozav”.
Concluzia? „În tot răul e un bine, fiindcă şi noi, cadrele didactice, am învăţat să învăţăm”.
Lecţii mai prietenoase
Cristina-Daniela Bărbosu-Ene este profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială Sihlea, din judeţul Vrancea. Organizează sesiuni video cu clasele la care predă, pe Skype sau Messenger, în funcţie de ceea ce poate accesa fiecare. „În prima parte a zilei le pregătesc copiilor materiale, conform lecţiilor din planificare, pe care le trimit pe grupurile de WhatsApp sau Messenger – astfel că, din clipa în care intrăm în sesiunea video, fiecare elev are lecţia în faţă. În prima parte le explic, apoi ei îmi cer lămuriri suplimentare. După încheierea sesiunii, le trimit sarcinile de lucru pentru ziua următoare. Răspunsurile mi le trimit în mesaj privat sau le verificăm împreună”.
Profesoara încearcă să facă lecţiile mai prietenoase. De exemplu, pe 21 martie, de Ziua internaţională a poeziei, le-a trimis elevilor săi o imagine cu globul pământesc, cu versuri din diferite ţări. Copiii trebuiau să identifice ţara respectivă după steag, iar apoi să pună în ordine cuvintele poeziei, pentru a obţine rima potrivită. „Culmea, am primit răspunsuri şi de la cei care fuseseră inactivi până atunci”.
„Clasica tablă neagră, băncile impun o anumită distanţare. Învăţarea online are un mare avantaj: toată lumea e mult mai relaxată. O fată de-a IX-a îmi spunea că nu a crezut vreodată că o să facă matematică în pijama, stând în pat”
Ovidiu Bădescu, profesor
„Pe Google Classroom încarc lecţia, temele şi un punctaj de evaluare. Elevul îşi face tema şi o retrimite în format Word, PDF sau pur şi simplu fotografiază rezolvarea de pe caiet. Eu îi comunic dacă a făcut bine sau nu”
Elena Covrig, profesor
Toţi cei patru profesori fac parte din programul SuperTeach, o iniţiativă a Romanian Business Leaders, a Grupului Educativa şi a Institutului Dezvoltării Personale. Se organizează webinarii, prin care cadrele didactice sunt încurajate să predea online.
