Bacalaureatul ar putea avea trei sesiuni, în loc de două, conform viitoarei legi a Educației. Măsura a fost luată în discuție pe lângă bacalaureatul diferențiat, pentru a reduce cât mai mult numărul absolvenților de liceu care rămân fără examenul final, astfel încât ajung să nu-l mai poată susține niciodată. Elevii care vor beneficia de modificările legislative, dacă acestea vor fi adoptate, în viitoarea lege a Educației, sunt cei care nu doresc să urmeze cursuri universitare, ci să intre pe piața forței de muncă.
Anul 2017 a adus o rată de promovare record, de aproape 73% după prima sesiune, o situație vizibil îmbunătățită față de anii 2010-2014, când au luat examenul mai puțin de 60% dintre abslvenții de liceu. Cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia că trebuie să se găsească metode prin care să li se dea cât mai multor tineri șansa de integrare pe piața forței de muncă, chiar dacă asta înseamnă bacalaureat diferențiat, cu probe concepute diferit pentru absolvenții de licei și cei din învățământul dual sau profesional. La această măsură se adaugă acum o nouă propunere de a introduce o a treia sesiune de bacalaureat, pentru cei care nu sunt pregătiți nici în cea din vară, nici în toamnă. Deși situația s-a îmbunătățit constant, din 2014 până în 2017, următorul bacalaureat va veni cu noi probleme, despre care elevii și părinții încă nu știu nimic.
Viitoarele capcane ale BAC-ului
Primul val al dezastrului de la bacalaureat a fost pus pe seama introducerii camerelor de supraveghere, însă următorul dezastru pare a veni de la schimbările cerințelor. „Din vara anului viitor se vor schimba regulile pentru examenul la Limba și Literatura Română, în sensul că elevilor li se va cere mai multă creativitate, capacitate de interpretare a unui text și a unor situații, analiză și sinteză, adică lucruri pe care ei nu le fac la școală. Copilului meu i se cere, la un liceu foarte bun, să memoreze câte două-trei pagini dictate de profesoară și i se pun note de nouă și de zece pentru ceea ce recită la clasă, fără măcar să cunoască sensul cuvintelor din eseuri. Nimeni nu vorbește despre asta și niciun părinte nu e atât de nebun încât să conteste notele maxime ale copilului sau să-și facă măcar griji în privința examenului, numai că diferența este enormă între ce fac ei la clasă și ce li se va cere la examen”, a explicat, pentru Jurnalul Național mama unei eleve din București. Memorarea eseurilor nu-i va mai ajuta absolut deloc la următoarea sesiune a bacalaureatului, ceea ce mulți nu știu încă.
Măsuri de prevenție în Educație
Un nou val de note foarte mici și o nouă scădere a ratei de promovare ar însemna un nou dezastru pentru Educație, iar pentru a preîntâmpina această situație, ministrul Educaţiei, Liviu Pop a propus introducerea unei sesiuni de Bacalaureat în plus, care ar trebui să fie organizată în iarnă sau chiar în primăvara anului următor, pentru a le mai da o șansă celor care nu reușesc să ia examenul nici la cea de-a doua sesiune. „Eu cred că este necesară o a treia seisune, în iarnă sau chiar în primăvară, astfel încât să se înscrie cât mai mulți elevi și să aibă timp să se pregătească. Am pus în dezbatere publică această propunere”, a explicat Liviu Pop.
Cerințele de la examenul de bacalaureat s-au schimbat după ce s-au revoltat mai mulți profesori care au corectat lucrările și au constatat că sunt foarte multe identice. Metoda memorării eseurilor la Literatura Română este folosită de foarte mulți profesori din toată țara, dar nu-i va mai ajuta cu nimic.
Propunerea introducerii celei de-a treia sesiuni de bacalaureat este încă în dezbatere publică și ar putea fi aplicată din 2018, dacă va fi introdusă în viitoarea Lege a Educației. Statisticile din ultimii 10 ani arată că la sesiunea din august s-au prezentat foarte puțini candidați, iar rezultatele au fost dezastruoase, apoi cei mai mulți au rămas fără bacalaureat.