Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planurile-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi au fost aprobate prin Ordinul 4.350/20.06.2025 - 37 de planuri pentru fiecare profil, filieră și specializare. Primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu vor fi elevii care intră în clasa a VIII-a în anul școlar viitor și vor susține Bacalaureatul într-un nou concept, în 2030 – cu examene în funcție de filieră, profil și specializare.
Noile planuri-cadru includ disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Trunchiul comun include disciplinele și domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii pentru toți elevii. Există un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a.
În plus, școlile au autonomie orară în noul curriculum liceal, ceea ce înseamnă că au posibilitatea să-și repartizeze bugetul total de ore alocat fiecărei discipline într-o altă distribuție sau frecvență decât cea prevăzută în planurile-cadru.
Această flexibilitate permite școlilor să adapteze organizarea activităților de învățare în funcție de nevoile și specificul propriu, fără a depăși timpul anual alocat fiecărei discipline. Nota de fundamentare a acestui ordin de ministru conține toate explicațiile pentru aplicarea acestor noi documente curriculare: direcțiile de dezvoltare pentru noile planuri sunt esențiale pentru felul în care aceste orare ajung în școli.
Noile direcții de dezvoltare a curriculumului
Ministerul mizează pe noile direcții de dezvoltare a curriculumului pentru învățământul liceal: Predictibilitate și echitate – se urmărește echilibrarea încărcării orare, acces egal la o pregătire de bază pentru toți elevii, evitarea supraîncărcării și acoperirea completă a competențelor-cheie; Acomodare și sprijin – accent pe tranziția blândă de la gimnaziu la liceu în clasele a IX-a și a X-a, prin consiliere, echilibrarea curriculumului și opțiuni de schimbare a traseului educațional; Specializare relevantă și identitate – specializarea devine semnificativă în clasele a XI-a și a XII-a, curriculumul are o parte fixă (națională) și una flexibilă (la decizia școlii), iar opționalele pot aprofunda domenii relevante; Oportunitate și asumare – elevii pot face alegeri privind disciplinele opționale, pot schimba filiera sau specializarea și pot personaliza parcursul educațional, inclusiv bacalaureatul; Flexibilitate progresivă – școlile pot adapta planurile de învățământ la nevoile locale și resurse, pot reorganiza clasele pe grupe în funcție de opțiuni și pot decide alocarea orelor în segmentul flexibil; Pregătire pentru carieră și calificare profesională – curriculumul de specialitate dezvoltă competențe pentru calificări de nivel 3 și 4 CNC, cu sprijin pentru orientare profesională și integrarea învățământului dual.
Nu în ultimul rând, intervine vocea elevului – elevii participă la alegerea și configurarea opționalelor, sunt consultați și implicați în deciziile educaționale din școală. De asemenea, autonomie și responsabilitate – școlile decid asupra ofertei curriculare, repartizarea orelor și organizarea orarului, urmărind identitatea proprie și nevoile elevilor.
Accentul se pune pe constructivism, contextualizare, aplicabilitate și abordări integrate – se promovează învățarea transdisciplinară, interdisciplinară, practică și legată de realitatea socio-economică.
O componentă foarte importantă este cea de monitorizare și revizuire – curriculumul va fi evaluat constant, cu implicarea actorilor educaționali, pentru adaptare la schimbări și inovații.
Intențiile bune, contestate de sindicate
Deși pare schimbarea ideală pentru un viitor mai bun al învățământului românesc, reprezentanții sindicatelor sunt convinși că va fi un dezastru, ba chiar că ar fi inaplicabil. Marius Nistor, liderul FSE „Spiru Haret”, nu a dorit să comenteze noile planuri-cadru, dar a precizat că nu s-a ținut cont decât parțial și în foarte mică măsură de solicitările profesorilor, dar este posibil chiar să nu se aplice niciodată aceste noi planuri.
Simion Hăncescu, liderul FSLI, a explicat, pentru Jurnalul, că marea problemă a noilor planuri-cadru este următorul val de catedre pierdute, după scăderea numărului de ore. „Vor fi probleme mai ales la profilul tehnologic. Dispar discipline: o oră de limbă străină, la educație fizică, dar și la alte materii. După ce s-a întâmplat anul acesta, o să mai vină un duș rece, pentru că profesorii își mai pierd din ore. La a doua limbă dispare o oră și la liceele teoretice. În special în anul 2027-2028 vor fi probleme, la clasa a X-a”, spune Simion Hăncescu.
Mulți profesori vor ieși din sistem
Nu doar reducerea numărului de ore e o problemă pentru cadrele didactice, ci și introducerea unor noi discipline. De mulți ani se discută despre intruziunea ONG-urilor în sistemul de educație, ceea ce se speculează și acum că ar urma să se întâmple, mai ales după ce ministrul Daniel David a vorbit, la fel ca și predecesoarea sa la Ministerul Educației, Ligia Deca, despre posibilitatea de a se introduce în sistem specialiști în diverse domenii, veniți din afara Educației, chiar fără a mai susține examenele de titularizare.
Deocamdată nu se știe nici cine va preda noile materii și nici cum vor fi plătiți sau dacă va exista buget pentru susținerea acestora – iar ministrul Daniel David nu a răspuns niciodată la întrebările legate de buget. Sindicatele se așteaptă la ce e mai rău.
„În legătură cu noile discipline introduse, Dumnezeu știe cu cine se vor face noile materii, pentru că noi avem deja probleme cu normele didactice. Nu știm cine va preda noile materii. Probabil le vor face cu cei din Nepal. Oricum, vor pleca mulți profesori din sistem. Învățământul intră într-o criză profundă. Cu actuala guvernare nu se mai poate negocia”, a mai declarat Hăncescu.
„Noul curriculum pentru învățământul liceal propus de Ministerul Educației și Cercetării prezintă o «lume didactică» greu de aplicat în realitatea actuală a societății românești. Sună frumos, crearea de competențe, de parcă profesorul nu ar ști acest lucru. Educația nu este un proces unilateral impus prin dogme stricte de minister, ci o muncă organică de echipă între instituții, profesori și părinți. Profesorul știe cel mai bine care sunt nevoile din sistemul de învățământ, căci el se află în relație directă cu beneficiarul actului didactic. Curriculumul propus de minister nu se poate pune în aplicare fără redarea demnității și autorității cadrului didactic. Acesta este exclus, învinuit și subminat. DA, domnule ministru, sistemul de învățământ are nevoie de reformă, dar nu oricum. Când se închide ușa clasei, lumea elevilor se centrează pe cadrul didactic, nu pe curriculum. Curriculumul propus este necesar, dar fără a «investi» în cadre didactice este inutil”. (Profesor de liceu)
Citește pe Antena3.ro
