Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Politica actuală a Guvernului este diametral opusă față de cea a fostelor guverne din ultimii 8 ani, care au crescut treptat numărul și valoarea burselor acordate studenților, pentru a-i atrage în universități, mai ales în contextul crizei care lovește aceste instituții, prin scăderea cohortelor de absolvenți de liceu, de la un an la altul. Schimbarea radicală de strategie va goli și mai mult universitățile românești, condamnându-le la închidere, pentru că studenții nu pot munci pe jumătate din salariul minim pe economie, în timp ce fac facultatea în România. Prin aceste măsuri, Guvernul actual nu a făcut altceva decât să-i trimită la studii în străinătate.
Faptul că ministrul Educației, Daniel David, i-a trimis pe studenți la muncă, pentru a se putea întreține la studii, i-a înfuriat pe studenți. Problema reală, în acest context, nu este trimiterea tinerilor să-și caute un „job part time” - pentru că asta se întâmplă peste tot în lume -, ci faptul că în România nu se poate face acest lucru la fel ca în țările foarte bogate, unde și universitățile costă mult, dar există și programe guvernamentale care ajută studenții să obțină un loc de muncă bine plătit.
În România, un student se poate angaja doar pe salariul minim, dar la jumătate de normă înseamnă că ar munci în timpul cursurilor pentru cel mult 1.100 de lei net. În timp ce angajatorii nu vor să le adapteze programul în funcție de programul de la facultate, profesorii nu acceptă absențe. Astfel se va ajunge la abandon universitar foarte ridicat, deși toate politicile guvernamentale din ultimii ani erau făcute pentru reducerea abandonului.
Chiar ministrul David a susținut, în primul mandat, finanțarea puternică a universităților și a studenților, explicând că România are mai puțini studenți decât alte țări europene și are cel mai ridicat grad de abandon universitar. Tot ce face acum contravine cu ceea ce a declarat în primul mandat.
Au crescut bursele, apoi s-au tăiat
În ultimii ani au crescut bursele și au fost lansate programe de finanțare a universităților și a studenților. În septembrie 2024, fostul ministru Ligia Deca dubla fondurile pentru un program lansat în mandatul ei, pentru a atrage cât mai mulți tineri în universități. Se anunțase că valoarea totală a proiectelor pentru studenți depășea 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro se alocau regiunilor mai puțin dezvoltate, iar aproximativ 1,5 milioane de euro erau destinate regiunii București-Ilfov.
Creșterea accesului la învățământul superior pentru grupurile subreprezentate și defavorizate reprezenta, anul trecut, o prioritate a noilor legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”. Programul „Primul student din familie” a fost lansat tot cu scopul de a sprijini tinerii din medii defavorizate să acceseze educația superioară, contribuind la reducerea decalajelor socio-economice dintre zonele urbane și cele rurale.
Anul trecut, Ligia Deca declara că cel puțin 10.000 de elevi vor avea șansa de a merge la facultate, chiar dacă provin din familii cu resurse financiare limitate. „În colaborare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vom reuși să susținem nu mai puțin de 68 de proiecte dedicate acestui scop prin programul «Primul student din familie». Succesul acestui program a fost atât de mare încât a necesitat dublarea bugetului alocat inițial. Este responsabilitatea noastră să creăm condiții propice pentru dezvoltarea tinerilor și să înlăturăm orice barieră financiară sau socială care i-ar putea împiedica să își atingă potențialul. Acești tineri sunt viitorul României, iar noi investim în acest viitor”, declara Deca, în septembrie 2024.
A pornit la drum cu același plan
Proiectul Deca a fost continuat, inițial, de Daniel David. Pe 15 ianuarie 2025, Daniel David declara că avem prea puțini studenți și e nevoie de finanțare pentru a atrage mai mulți tineri către universitățile din România și pentru a reduce abandonul universitar. Ministrul Educaţiei Daniel David i-a contrazis pe unii dintre colegii săi din mediul universitar care considerau că e nevoie de mai puţini studenţi şi mai buni. David explica atunci că România are prea puţini studenţi, iar țara noastră are nevoie ca procentul din populaţie care urmează studii de licenţă să crească. „Dacă îi laşi în afara sistemului, devin victimele manipulării, devin victimele fake news-ului. Adevărul este că licenţa ar trebui să fie văzută astăzi ceea ce era, poate, liceul pe vremea bunicilor noştri”, a subliniat ministrul, atunci când explica de ce este nevoie de o finanțare mai puternică pentru sistemul universitar, inclusiv pentru burse.
Apoi, de Ziua Internațională a Educației, pe 24 ianuarie 2025, ministrul declara: „Educația devine aproape sinonimă cu țara, iar așa cum facem educația, așa devine și țara. Sistemul românesc de educație este unul complex și complicat, cu milioane de oameni implicați direct, iar restul țării format în cea mai mare parte din absolvenți ai acestui sistem. Educația devine astfel aproape sinonimă cu țara, iar așa cum facem educația, așa devine și țara! Dacă vrem o țară democratică și modernă, fondată pe știință și religie, în care să avem bunăstare, nu una autocrată și bizar-izolaționistă bazată pe pseudoștiință și pseudoreligie, în care bunăstarea va deveni un lux, ne trebuie o educație adecvată”, declara atunci Daniel David.
Abordare diametral opusă
Acum, ministrul Educației s-a întâlnit, la începutul săptămânii, cu reprezentanții organizațiilor studenților care spun că vor organiza o serie de proteste, dar ministrul i-a trimis la muncă, indicându-le că ar putea să-și caute joburi part-time. Studenții au încercat să-i explice ministrului că în România este aproape imposibil să se aplice sistemul care funcționează în alte țări, dar Daniel David nu are altă soluție.
„În primul rând, m-aș adresa universității, pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aș adresa facultății și departamentului pentru suport. Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta”, le-a explicat David studenților.
Nu este vorba, însă, doar despre „cultura aceasta”, ci mai ales de posibilitățile reale de a obține un salariu decent pentru o muncă part-time a unui tânăr fără experiență, într-o Românie în care doar 15% din tinerii între 18 și 22 de ani sunt acceptați de angajatori, iar nivelul de salarizare este minim pentru ei. Nici statul nu oferă un program special pentru angajarea studenților, așa cum se întâmplă în alte țări care își susțin astfel sistemul universitar. Așadar, dacă vor fi trimiși la muncă, studenții vor abandona universitățile din România și se vor duce către cele din țările în care li se acordă acest tip de sprijin. O astfel de tăiere de fonduri și de schimbare de strategie se putea face doar după ce se crea sistemul despre care vorbește ministrul David, nu înainte.
Învățământul a fost tăiat de la finanțare
„Ordonanța trenuleț” de la finalul anului trecut, continuată de actuala politică a Guvernului Bolojan taie, acum, toate șansele României de a continua programele de încurajare a tinerilor pentru a face studii universitare în România, iar abandonul universitar bate la ușă, chiar din acest an, ceea ce va duce la pierderea unor sume imense din finanțarea per capita a universităților. Rămase fără studenți, multe dintre instituțiile de învățământ superior își vor restrânge drastic activitatea, în cel mai scurt timp.
Cei mai afectați sunt tinerii fără bani. Studenții au explicat că prin aceste tăieri de fonduri, economia care se face la bugetul statului este infimă, dar pierderile vor fi enorme, pentru România, pe termen scurt, mediu și lung. Anul acesta, procentul de promovare la Bacalaureat a fost mai mic decât în 2024, dar și numărul absolvenților a fost în scădere. Dintre cei care au reușit să ia examenul final, aproximativ 25% nu vor să meargă la facultate - unii nu vor să continue studiile, alții aleg o școală postuniversitară, pentru a învăța o meserie care să le aducă venituri, în cel mai scurt timp.
Țara noastră este oricum pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în privința procentului de tineri care fac studii universitare și pe primele locuri la abandonul anual al facultăților. Mulți dintre cei care primeau burse sociale se bazau pe transportul gratuit și pe alte facilități acordate de statul român, iar asociațiile studențești spun că după tăierea fondurilor vor fi foarte mulți obligați efectiv să renunțe la facultate, pentru a se putea întreține.
Va crește abandonul universitar
Avem și cel mai mare abandon universitar din UE, deja. Universitățile din România sunt în criză de studenți, de mai mulți ani, mai ales pentru că în ultimii 10 ani a scăzut constant numărul absolvenților de liceu. Statisticile arată că mai puțin de 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au terminat o facultate, în timp ce media Uniunii Europene este de 43%.
De asemenea abandonul universitar s-a menținut, în ultimii ani, la circa 50% în universitățile din România, cu mult peste media UE, la cele trei cicluri de studii, de licență, masterat și doctorat.
Anul acesta s-au înscris la bacalaureat doar 119.000 de absolvenți de liceu din promoția curentă - cu circa 10.000 mai puțini decât cu 10 ani în urmă, în timp ce 27.000 de absolvenți nu s-au înscris la examenul final, rata de absolvire fiind de circa 75%, după contestații, dar din totalul absolvenților ajungeau în universitățile românești mai puțin de 50%, acum șansele reducându-se maxim, după eliminarea facilităților acordate de stat. Statisticile arată îngrijorător și în legătură cu abandonul școlar, de la clasa I până la bacalaureat, pentru că în ultimii 10 ani s-au pierdut peste 60.000 de copii anual.
Chiar dacă în aceeași perioadă a crescut cu 38% numărul celor care s-au înscris la o facultate, la ciclul de licență, a crescut și abandonul universitar, depășind 45% doar la ciclul de licență, unde e cea mai mare cifră și școlarizare din sistemul universitar. Până acum 5 ani, universitățile din România se bazau pe circa 130.000 de absolvenți de liceu anual, dar numărul s-a redus constant.
În 2023 s-au înregistrat cifre record la înscrierea la facultate, în mod surprinzător: 133.504 înscrieri în anul universitar 2023-2024, la ciclul de licență, reprezentând o creștere de peste 38% față de anul 2014, când numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578, dar și cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022, conform datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Dar mulți dintre ei au abandonat deja facultatea, după primul an.
Citește pe Antena3.ro
