„Migratia de creiere", spaima Europei

Libertatea de a pune pe roate o afacere si mai ales aceea de a avea studiile confirmate oriunde in Uniunea Europeana sunt deopotriva motive de bucurie si de ingrijorare pentru statele care se alatura la 1 mai Uniunii.

Mai multe sondaje arata ca, in urmatorii cinci ani, noii membri risca sa piarda circa 3% dintre studentii de varf care termina facultatea. Expertii de la Comisia Europeana si de la Fundatia Europeana, care au monitorizat cercetarea, s-au referit la acest fenomen ca la o „emigrare a creierelor", care va lasa cei zece noi membri fara multi dintre tinerii cu studii si initiativa, care vor prefera sa-si incerce sansele in statele dezvoltate ale Uniunii.

URMARI. Exista mai multe consecinte ale acestor „miscari de trupe", apreciaza analistii citati de publicatia EU Observer. Actualii 15 membri ai Uniunii vor beneficia de serviciile tinerilor straini, a caror educatie si experienta au toate sansele sa imbunatateasca situatia socio-economica din statele-gazda. Tot pentru actualii membri ar exista insa si un dezavantaj - ca tinerii prestatori de servicii sa ii surclaseze pe cei autohtoni, iar mana de lucru mai ieftina pe care o vor aduce pe piata sa nu fie in folosul cetatenilor statului care-i primeste. De altfel, tocmai din acest motiv, cei 15 au impus restrictii pentru muncitorii din cele 10 state. In afara de Irlanda, toate celelalte tari au stabilit termene de trei-patru ani pana cand vor accepta pe piata muncii prestatori de servicii din statele proaspat acceptate in comunitatea europeana.

Ingrijorate sunt si viitoarele tari, care se vor vedea saracite tocmai de cei care ar trebui sa le ajute sa recupereze din decalajul economic pe care-l au fata de membrii cu vechime.