Nasser Kanaani, purtător de cuvânt al ministerului iranian de Externe, a afirmat că acuzaţiile conform cărora ţara sa este implicată în atacul de lângă frontiera Iordaniei cu Siria sunt „nefondate”, iar continuarea loviturilor americane în Siria şi Irak, precum şi războiul din Gaza vor intensifica instabilitatea din regiune. Oficialul a afirmat că „grupurile de rezistenţă” nu primesc ordine din partea Iranului.
Misiunea iraniană la ONU emisese deja un comunicat în acelaşi sens: „Iranul nu are nicio legătură şi nu a avut nimic de-a face cu atacul asupra bazei SUA” şi „există un conflict între forţele SUA şi grupurile de rezistenţă din regiune, care se atacă reciproc ca represalii”.
Într-un comentariu, agenția Reuters remarcă faptul că opţiunile de reacţie ale lui Biden merg de la lovituri directe împotriva forţelor iraniene din alte ţări sau chiar de pe teritoriul Iranului până la represalii mai reţinute, concentrate numai asupra militanţilor susţinuţi de Teheran.
Din octombrie, atunci când atacul Hamas împotriva Israelului a declanşat războiul din Gaza, grupările pro-iraniene au atacat de peste 150 de ori forţele americane din Irak, Siria, Iordania şi din largul coastelor Yemenului. Până duminică, însă, niciun militar american nu fusese ucis, iar numărul răniţilor a fost mic.
Preşedintele SUA a avut astfel spaţiu de manevră din punct de vedere politic, lovind miliţiile aliate cu Iranul fără a risca un război direct.
Republicanii și democrații cer răzbunare
Opoziţia republicană îl acuză însă pe Biden că a lăsat militarii americani expuşi, în aşteptarea unei drone sau a unei rachete care va trece de apărarea antiaeriană din bazele respective, iar acest moment a sosit duminică.
Senatorul republican Tom Cotton a declarat că „singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forţelor teroriste ale Iranului, atât în Iran cât şi în întreg Orientul Mijlociu”.
La rândul lui, congresmanul republican Mike Rogers, care prezidează comitetul pentru probleme militare al Camerei Reprezentanţilor, a cerut, de asemenea, acţiuni împotriva Teheranului, apreciind că „preşedintele Biden trebuia să tragă de mult la răspundere regimul iranian şi intermediarii acestuia pentru atacurile pe care le-au efectuat”.
Nu în ultimul rând, fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, care, foarte probabil, se va confrunta din nou cu Biden în cursa pentru Casa Albă de anul acesta, a descris atacul drept „o consecinţă a slăbiciunii şi a cedării” actualului lider american.
Până şi o reprezentantă din tabăra democraţilor, Barbara Lee, membră a Camerei Reprezentanţilor, şi-a exprimat public îngrijorarea față de perspectiva ca strategia lui Biden de atenuare în Gaza a conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas să fie sortită eșecului: „Aşa cum vedem acum, aceasta intră într-o spirală scăpată de sub control. Începe să se transforme într-un război regional şi, din nefericire, Statele Unite şi militarii noştri sunt în pericol!”, a spus ea.