Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproximativ 3,8 milioane de croați pot vota pentru unul din cei opt candidați. Trei dintre aceștia sunt femei.
Preşedintele în exerciţiu Zoran Milanovic, candidatul opoziţiei social-democrate, vrea să obțină al doilea mandat. Principalul său rival este Dragan Primorac, un fost ministru susținut de Uniunea Democrată Croată (HDZ) aflată la guvernare. Într-un sondaj publicat vineri, Milanovic este cotat drept favorit.
Rezultatele parțiale vor fi anunțate duninică, dar cele finale vor fi comunicate luni. Dacă niciun candidat nu va obține peste 50% din voturi, se va organiza turul doi la care vor participa primii doi clasați.
Rolul președintelui în Croația este în mare măsură ceremonial. Totuși, șeful statului are un cuvânt de spus în chestiunile de politică externă, apărare și securitate, transmite Mediafax.
Șeful statului este considerat favorit
Fost premier social-democrat (SDP), ales preşedinte în 2020, Milanovic îi devansează în sondaje pe ceilalţi şapte candidaţi, fiind creditat cu 37% în intenţiile de vot în primul tur, insuficient însă pentru a câştiga din această duminică.
Potrivit unui sondaj difuzat vineri, el ar urma să se confrunte într-un tur doi, pe 12 ianuarie, cu Dragan Primorac (20% din intenţiile de vot), susţinut de conservatorii aflaţi la putere (HDZ) ai premierului Andrej Plenkovic.
Scrutinul se derulează pe fondul unei inflaţii importante, al unei corupţii generalizate şi unei penurii de mână de lucru.
După proclamarea independenţei în 1991, Croaţia a fost condusă mai ales de Uniunea Democrată Croată (HDZ).
Preşedintele este condamnatul forţelor armate şi reprezintă pe scena internaţională această ţară cu 3,8 de milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO. Chiar dacă are puţine puteri, preşedintele este văzut de croaţi drept un vector de stabilitate şi garant al echilibrului de puteri.
Milanovic a denunţat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, criticând totodată ajutorul militar furnizat de Occident Kievului. Această politică a făcut ca el să fie calificat de către premier drept "pro-rus" care "distruge credibilitatea Croaţiei în NATO şi UE".
Croaţia a furnizat cu toate acestea un ajutor Ucrainei, inclusiv militar, în valoare de 300 de milioane de euro.
Preşedintele afirmă că vrea să împiedice Croaţia să fie "angrenată în războiului" din Ucraina. "Atât timp cât eu sunt preşedinte, niciun soldat croat nu va lupta în războaiele altora", a declarat el.
Zoran Milanovic îl acuză pe Plenkovic şi partidul acestuia de corupţie, calificându-l pe premier drept "o ameninţare serioasă la adresa democraţiei croate".
La rândul său, Primorac a făcut campanie prezentându-se drept "unificator", evocând valorile familiei şi patriotismul. Aceste alegeri vor arăta "dacă Croaţia se îndreaptă spre Est sau spre Occident (...), spre divizări sau spre unitate", a declarat el.
Primorac, de profesie medic şi fost ministru al ştiinţei şi educaţiei (2003-2009), îl acuză pe Milanovic că "dezonorează Croaţia".
Mulţi văd aceste alegeri drept o nouă rundă între preşedintele aflat la sfârşit de mandat şi premier. "Este vorba în continuare de conflictul dintre premier şi preşedinte. Restul sunt doar accesorii", a declarat analistul politic Zarko Puhovski.
Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (06:00 GMT) şi se vor închide 12 ore mai târziu.
Sondajele la ieşirea de la urne vor fi date publicităţii imediat după închiderea secţiilor de votare, iar rezultatele oficiale în timpul serii de duminică, scrie AGERPRES.
Citește pe Antena3.ro
