Alegeri-referendum

SERBIA ● Dublu scrutin de cea mai mare importanţă pentru ţară
Legislativele de ieri, din Serbia, erau considerate a fi mai degrabă un referendum privind voinţa de aderare a sîrbilor la Uniunea Europeană, după declararea independenţei unilaterale a Kosovo.

SERBIA ● Dublu scrutin de cea mai mare importanţă pentru ţară
Legislativele de ieri, din Serbia, erau considerate a fi mai degrabă un referendum privind voinţa de aderare a sîrbilor la Uniunea Europeană, după declararea independenţei unilaterale a Kosovo.

Scrutinul de ieri a fost, de fapt, unul dublu, legislativele suprapunîndu-se peste alegerile municipale şi au fost considerate de către observatorii internaţionali ca fiind cele mai importante de la căderea regimului fostului preşedinte iugoslav, Slobodan Miloşevici, acum opt ani, comentează AFP. În competiţie au intrat forţele proeuropene, susţinute de preşedintele ţării Boris Tadjici şi cele ultranaţionaliste rusofile, care resping categoric recunoaşterea independenţei fostei provincii sîrbe. Ultranaţionaliştii se bucură de susţinerea unei mari părţi a sîrbilor, care nu se împacă deloc cu pierderea teritoriului Kosovo.


LUPTĂ STRÎNSĂ. De fapt, declararea unilaterală a independenţei Kosovo a fost cea care a provocat actualele alegeri anticipate, la Belgrad producîndu-se imediat o criză guvernamentală, încheiată în luna martie, cu demisia premierului Vojislav Koştuniţa. În ciuda nemulţumirilor manifestate de autorităţile kosovare şi a MINUK (misiunea ONU care administrează Kosovo), autorităţile din Serbia au făcut în aşa fel încît, la vot să participe şi minoritatea sîrbă din Kosovo. Sondajele de opinie de ultimă oră indică o luptă foarte strînsă între proeuropeni şi ultranaţionalişti. Partidul Radical Sîrb (SRS), creditat cu 34% din intenţiile de vot ale alegătorilor, ar putea devansa cu cel mult un punct formaţiunea preşedintelui Tadjici, Partidul Democrat.


JOCURI. Analiştii politici estimează că "jocurile" viitorului guvern de la Belgrad le-ar putea face fostul partid al lui Miloşevici, Partidul Socialist, creditat cu 7% din intenţiile de vot. El, ca şi o altă mică formaţiune politică liberală, LPD, ar putea da voturile în favoarea oricăreia dintre cele două mari formaţiuni politice aflate în cursă şi care nici una nu va obţine majoritatea decisivă. Participarea la votul de ieri atinsese un record, de aproximativ 10%, depăşind pînă şi participarea la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 2004.