Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Donald Trump este foarte aproape de obținerea nominalizării republicane la alegerile prezidențiale din noiembrie, dând astfel startul unei campanii electorale generale în SUA între doi președinți de vârstă înaintată, ambii cu un singur mandat, fiecare dintre ei profund nepopular în felul său.
Cu toate acestea, în mod neobișnuit pentru SUA, se dă startul unor alegeri în care mizele politicii externe sunt mult mai mari decât de obicei și în care cei doi rivali prezidențiali oferă viziuni radical diferite asupra rolului Americii în lume.
Alegătorii americani nu prioritizează de obicei problemele de politică externă, care sunt eclipsate de chestiunile economice sau sociale. În 2024, însă, este puțin probabil ca această regulă să se mențină. Numeroase sondaje recente sugerează că americanii sunt tot mai preocupați de politica externă. Spre exemplu, un recent sondaj a constatat că patru din 10 alegători plasează acest subiect printre preocupările lor principale.
Rezultatul acestor sondaje ar putea fi însă mai puțin surprinzătoare decât pare la prima vedere. Pe fondul a două războaie internaționale de amploare și al percepției tot mai mari în privința unei amenințări din partea Chinei, politica externă a țării pare pentru electoratul american mult mai presantă în 2024 decât a fost în ultimii ani.
Această tendința este susținută și de faptul că liderii americani încadrează din ce în ce mai mult chestiuni de politică industrială internă, de politică energetică și chiar de imigrație, în categoria problemelor de politică externă sau de securitate națională.
Confruntare pe viață și pe moarte
Mai mult, spre deosebire de multe dintre competițiile anterioare, există o puternică divergență între cele două partide. Joe Biden pare hotărât să își axeze viitoarea campanie electorală pe chestiuni de politică externă. Discursurile sale din ultimele luni au încercat să lege gestionarea războiului din Ucraina și sprijinul pentru campania militară a Israelului din Gaza de supraviețuirea democrației, acasă, în America.
„Conducerea americană este ceea ce ține lumea laolaltă!”, a declarat el, din Biroul Oval, în octombrie anul trecut. Biden consideră că realizările mandatului său sunt, în primul rând, cele ale unui președinte preocupat de politica externă și crede că democrația din întreaga lume este problema centrală a vremurilor noastre.
De cealaltă parte, Trump a promovat întotdeauna o viziune naționalistă mult mai dură asupra lumii, una care se opune celei susținute de Biden în privința Americii, aceea de „polițist” al planetei.
La începutul lunii, Trump le-a spus susținătorilor săi că nu va proteja statele membre NATO care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli de apărare ale blocului militar transatlantic și, foarte probabil, chiar ar saluta un atac rusesc asupra europenilor rău-platnici.
Imaginea de ansamblu a confruntării electorale va fi probabil cea a unei mari narațiuni contradictorii: naționalismul de tip „America First”, trâmbițat de Trump, contra cruciadei globale prodemocrație inițiate de Biden.
Ambele tabere vor face probabil risipă de acuzații și calomnii. Trump va perora, fără îndoială, că Biden este un globalist care pune nevoile țărilor străine mai presus de interesele alegătorilor americani, fie că este vorba de muncitorii din fabricile din Ohio sau de soldații americani staționați în Orientul Mijlociu.
De cealaltă parte, Biden va susține că Trump este un izolaționist, care nu înțelege rolul vital al SUA ca națiune indispensabilă pentru promovarea păcii și stabilității globale.
Unde poate pierde actualul președinte
Foarte probabil, acest gen de confruntare electorală - combinată cu haosul continuu generat la nivel mondial de războaiele din Ucraina și Gaza – nu-l va favoriza pe Biden.
Electoratul american este tot mai sceptic față de ideea că America este națiunea indispensabilă lumii, iar alegătorii tineri, în special, au îndoieli asupra angajamentului administrației Biden în privința drepturilor omului și sunt îngroziți de sprijinul Washingtonului pentru războiul Israelului din Gaza.
Cealaltă problemă a lui Biden este, desigur, faptul că republicanilor din opoziție le vine mult mai ușor să critice decât să rezolve actualele probleme internaționale complexe.
Biden ar putea puncta însă la capitolul voturi, reamintindu-le alegătorilor cât de mercantilă și de haotică a fost prima președinție a lui Trump.
Mulți își aduc aminte de perioada în care Trump era în admirația lui Kim Jong-un, iar dictatorul de la Phenian îi trimitea liderului de atunci al Americii scrisori extrem de cordiale. Ulterior, el s-a întors contra „micului om rachetă”.
Trump nu a făcut un secret nici din încercările sale de a-l curta pe Xi Jinping, înainte de a trece la războiul comercial împotriva Chinei.
Mai mult, miliardarul american s-a pronunțat contra intervenției militare din Siria, ulterior în favoarea acesteia, apoi, din nou, împotriva ei.
O a doua președinție Trump ar include, fără îndoială, o mare parte din aceeași inconsecvență strategică periculoasă, în pofida protestelor susținătorilor fostului președinte, care afirmă că un corp mai bun de consilieri ar putea rezolva această problemă.
Avantajul liderului republican
În același timp, într-un al doilea mandat la Casa Albă, Trump ar adopta probabil o linie semnificativ mai dură față de China, inclusiv noi tarife și restricții comerciale.
Conservatorii proeminenți, care probabil ar deține roluri-cheie în administrația sa, - cum ar fi fostul adjunct al secretarului adjunct al Apărării, Elbridge Colby -, sunt adepți ai unei strategii radicale contra Chinei, iar animozitatea lui Trump față de comerțul liber este bine cunoscută.
Aproape sigur, un al doilea mandat al lui Trump ar deprioritiza Europa în favoarea Asiei. Este puțin probabil ca aliații săi din Congres, deja sceptici față de ajutorul acordat Ucrainei, să aprobe cheltuieli suplimentare semnificative sau arme pentru Kiev.
Pentru electorat, cel mai mare potențial pericol în materie de politică externă se află însă la granița de sud a SUA, acolo unde afluxul tot mai mare de migranți din întreaga lume, care cer azil, este perceput de foarte mulți americani ca fiind o amenințare reală.
Trump a promis să trateze acest lucru ca pe o problemă de securitate națională, angajându-se să desfășoare trupe la graniță și, eventual, chiar să se angajeze în acțiuni militare contra cartelurilor din Mexic sau în alte părți ale lumii.
Astfel de acțiuni sunt considerate însă de numeroși analiști militari drept potențiale dezastre. Campaniile militare americane, derulate timp de două decenii în Irak și Afganistan, s-au dovedit deja dezastruoase. O campanie similară la granița de sud a țării ar putea fi însă mult mai rea.
Apoi, o a doua administrație Trump ar fi în concordanță, în mod surprinzător, cu o serie de strategii ale actualei conduceri de la Casa Albă. Administrația Biden a menținut deja un număr remarcabil de politici ale lui Trump, de la războaiele tarifare cu China până la încurajarea normalizării relațiilor între Arabia Saudită și Israel.
Cu toate acestea, alegerile nu vor ține cont de aceste realități, concentrându-se asupra narațiunilor de campanie, care aduc voturi. În acest context, Trump va beneficia, pe tot parcursul anului 2024, de avantajul de a critica bilanțul lui Biden în materie de politică externă și de a-și prezenta propria viziune, cea a abordării „America First” („America înainte de toate”).
Într-adevăr, sondajele de opinie sugerează că această strategie ar putea atrage alegătorii în mod semnificativ: majoritatea americanilor consideră că este timpul exercitării de presiuni în vederea soluționării prin negocieri a conflictului din Ucraina, în timp ce tot mai mulți cred că SUA ar trebui fie să reducă, fie să retragă complet trupele din Europa, dorind ca țara lor să joace un rol major, dar nu unul principal, la nivel global.
Fără îndoială, rămâne imposibil de prezis cu exactitate ceva, atunci când vine vorba despre Trump. Comportamentul lui în funcția de președinte nu a semănat niciodată foarte mult cu retorica sa.
Cu toate acestea, după cum arată discuțiile aprinse legate de angajamentele SUA față de NATO, politica externă va fi probabil o problemă importantă în timpul campaniei prezidențiale din acest an - una care poate juca în favoarea lui Trump.
După 20 de ani de promovare a democrației și de războaie în Orientul Mijlociu și după patru ani în care s-au înregistrat numeroase turbulențe și crize în afacerile internaționale, viziunea lui Trump despre o țară care trebuie să se ocupe mai întâi de propriile interese are mari șanse să rezoneze cu alegătorii americani.
