Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dominat de un test nuclear și de numeroasele experimente balistice militare ale Phenianului, anul 2017 s-a aflat sub spectrul unei crize fără precedent în Peninsula Coreeană, unde perspectiva izbucnirii unui „Al Treilea Război Mondial” a devenit brusc un scenariu veridic. Spre sfârșitul anului, Casa Albă a redeschis Cutia Pandorei și în Orientul Mijociu, recunoscând Ierusalimul drept capitala Israelului. Alte evenimente marcante ale anului au fost adoptarea tacită a conceptului „Europa cu mai multe viteze”, apariția artificială a entității teritoriale autointitulate „Mica Rusie” în Ucraina, alegerea lui Emmanuel Macron în fruntea Franței, reconfirmarea Angelei Merkel în funcția de cancelar al Germaniei și a lui Xi Jinping în cea de lider suprem al Chinei. Tot 2017 a consemnat înfrângerea jiha- diștilor în Siria și Irak, masacrul din Las Vegas, referendumul din Catalonia, condamnarea la închisoare pe viață a fostului lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, și o avalanșă de acuzații privind presupusa implicare a Moscovei într-o serie de alegeri din țările occidentale. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre aceste evenimente.
„Mica Rusie” apare la comandă în Ucraina
Separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei au proclamat, în iulie, crearea unui nou „stat” pe teritoriul controlat de rebeli cu ajutorul unităților și tehnicii militare trimise pe ascuns de ruși. Autointitulată „Mica Rusie”, după denumirea avută în perioada țaristă de cea mai mare parte a teritoriului de astăzi al Ucrainei, entitatea separatistă are și o constituție. Peste 10.000 de persoane, civili și militari din cele două tabere, au murit în estul Ucrainei de la declanșarea conf lictului între forțele Kievului și separatiștii proruși, în 2014.
Stat Islamic, înfrânt în Siria și Irak
Jihadiștii din organizația Stat Islamic (SI) au fost înfrânți anul acesta în Irak și Siria, acolo unde puseseră bazele „califatului” lor, încă din 2014. Atât oficialitățile din Bagdad și Damasc, cât și comandamentele militare ale Statelor Unite și Rusiei, desfășurate în regiune, au anunțat distrugerea bazelor jihadiste și eliberarea teritoriilor irakian și sirian de sub controlul militanților islamiști.
Europa cu mai multe viteze, camuflată la Roma
În ciuda opoziției statelor central și est-europene, ideea Europei cu „mai multe viteze” a fost inclusă în Declarația finală, semnată în martie de liderii UE, reuniți la Roma pentru a sărbători 60 de ani de la încheierea tratatului care a pus bazele blocului comunitar. Pentru a menaja sentimentele țărilor care s-au opus vehement acestei formule și a oferi impresia de unitate, conceptul a fost camuflat în expresia „ritmuri diferite”. Chiar înaintea reuniunii de la Roma, dezbaterile privind viitorul UE au atins tensiuni diplomatice fără precedent, după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci scenarii pentru trasarea noii direcții de evoluție a organizației, între care și controversata propunere a unei Europe cu mai multe viteze, respinsă categoric atât de România, cât și de statele Grupului de la Vișegrad.
Trump aruncă în aer Orientul Mijlociu
În pofida numeroaselor avertismente și proteste venite din partea aliaților săi arabi și europeni, președintele american, Donald Trump, și-a răsplătit principalii susținători interni din campania electorală – republicanii conservatori și creștinii evanghelici, care sprijină necondiționat Israelul –, luând o decizie care aruncă în aer Orientul Mijlociu. Șeful Casei Albe a anunțat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului și a demarat pregătirile pentru mutarea sediului ambasadei americane din Tel Aviv în Ierusalim, ignorând astfel rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Decizia sa a reaprins deja violențele în Gaza și Cisiordania și, pe termen lung, dă apă la moară fanatismului în regiune. Palestinienii susțin că Ierusalimul de Est trebuie să devină capitala viitorului lor stat și, potrivit acordurilor de pace israeliano-palestiniene din 1993, statutul orașului ar urma să fie dezbătut în etapa finală a negocierilor de pace, blocate în prezent, încă din 2014. De cealaltă parte, Israelul susține că Ierusalimul este capitala sa „indivizibilă”. Pe plan internațional, suveranitatea israeliană asupra „orașului sfânt” nu este recunoscută și majoritatea statelor își mențin ambasadele în Tel Aviv. Ierusalimul de Est a fost anexat de Israel în urma Războiului de Șase Zile, din 1967, și nu este recunoscut pe plan internațional ca parte a statului evreu. Comunitatea internațională sprijină soluționarea conflictului palestiniano-israelian prin crearea unui stat palestinian, cu capitala în partea de est a Ierusalimului. „Orașul sfânt” ar deveni astfel capitala a două state, palestinian și evreu.
Kim Jong-un zgâlțâie planeta
Anul 2017 a adus nu mai puțin de 16 teste balistice și unul nuclear, efectuate de regimul de la Phenian pentru a demonstra că a devenit un stat capabil să se bată de la egal la egal cu SUA. La sfârșitul lunii noiembrie, Coreea de Nord a anunțat că a testat cu succes o nouă rachetă balistică intercontinentală, care poate transporta un focos nuclear capabil să lovească orice țintă aflată pe teritoriul american. Tot atunci, regimul nord-coreean a declarat că și-a îndeplinit obiectivul, acela de a deveni stat nuclear. La începutul lunii septembrie, după ce toate centrele seismologice din regiune au înregistrat un cutremur de 6,3 grade pe scara Richter, Phenianul anunța că a testat cu succes o armă nucleară care poate fi atașată unei rachete cu rază lungă de acțiune. Nord-coreenii susțin că au folosit o bombă cu hidrogen, de câteva ori mai puternică decât bomba atomică. Testul nuclear, cel de-al șaselea și cel mai puternic efectuat până acum de Phenian, a provocat, de altfel, o explozie de opt ori mai intensă decât bomba d e l a Hiroshima. Nici apelurile comunității internaționale, nici avertismentele SUA și nici sancțiunile economice suplimentare adoptate de ONU nu l-au determinat pe dictatorul Kim Jong-un să pună capăt testelor sale militare, aruncând Peninsula Coreeană într-o criză fără precedent. Mai mult, schimbul violent de replici dintre Washington și Phenian a atins cote alarmante, iar perspectiva izbucnirii unui „Al Treilea Război Mondial” a devenit brusc un scenariu veridic.
