Anchetă dificilă, după linşarea adolescentului din România în Franţa

La o săptămână de la linşarea unui adolescent rom din România, condamnată de cele mai importante figuri ale politicii franceze, anchetatorii nu au reuşit să dea de urma agresorilor în inima unei localităţi sensibile, Seine-Saint-Denis, unde localnicii preferă să păstreze tăcerea în această chestiune.

Tânărul de 16 ani, care locuia de puţină vreme împreună cu familia sa şi cu alţi romi într-o locuinţă dezafectată din Pierrefitte-sur-Seine, la nord de Paris, a fost găsit la 13 iunie seara târziu în stare de inconştienţă, într-un cărucior de supermarket abandonat în apropiere de Cite des Poetes. Grav rănit, cu leziuni craniene, el se află în comă profundă, prognosticul privind starea sa de sănătate fiind unul rezervat, scrie lepopulaire.fr.

Bănuit că a jefuit un apartament din localitate în după-amiaza aceleiaşi zile, el a fost răpit dintre ai săi, apoi linşat şi abandonat.

Prezentat mai întâi drept “Darius”, în vârstă de 16 ani, s-a dovedit că adolescentul se numeşte de fapt Gheorghe şi are 17 ani şi că ar fi fugit dintr-un centru de psihiatrie din România pentru a se alătura familiei în Franţa, unde se afla încă sub o falsă identitate.

La o săptămână de la petrecerea faptelor, niciun agresor nu a fost reţinut. În ciuda apelurilor şefului statului francez şi a celor ale liderilor politici de la Bucureşti pentru a-i găsi pe autori, ancheta pare a stagna.

Surse apropiate dosarului confirmă că ancheta va mai dura câteva zile. “Sunt în curs audieri, iar imaginile camerelor de supraveghere din zonă sunt studiate”, se tot repetă, fără a exista nişte piste clare. Numărul agresorilor? Mobilul linşajului? Agresiune cu caracter rasist? Numeroase semne de întrebare rămân fără răspuns, deocamdată.

“Când am auzit despre asta, nu m-a mirat, doar suntem la Pierrefitte”, a declarat Yacine, un localnic, chiar din cartierul Cite des Poetes. “Ştiţi cum se întâmplă în cartier, te aperi”, continuă el. “Locuim aici pentru că nu avem de ales, aşa că ne ajutăm. Dacă ar fi venit să fure de la mine, aş fi încercat să-l prind chiar eu”, spune el.

În “inima” cartierului, printre turnuri demolate şi clădiri aflate în reabilitare, puţini sunt locuitorii care doresc să vorbească despre cazul “Darius”. Dar toţi spun că regretă această agresiune, chiar dacă recunosc că romii vin în mod regulat la furat.

“Furturile sunt din ce în ce mai dese în ultimii ani”, declară Khalil, unul dintre rarii negustori din cartier, care are un butic cu produse alimentare. “Dar de ce aici? Suntem şi noi săraci. Statul, poliţia, nimeni nu spune nimic”, adaugă el.

Cunoscută poliţiei şi tribunalului pentru fapte de furt, victima a fost reperată în cartier. “I-am văzut faţa, este adevărat”, confirmă o femeie de 40 de ani, care nu a dorit să-şi dezvăluie numele.”De luna trecută fura. Dar nu este o ligă contra romilor aici, trăim cu toţii, împreună”, se enervează ea.

Regretând linşarea “dramatică” a lui “Darius”, Beatriz preferă să nu se amestece. “Poate a făcut ceva rău, dar cred că este ceva în spatele chestiei ăsteia, ceva mai complex. Dacă la mine vine cineva să fure ceva, sigur că nu mă va ajuta cineva din cartier”, declară această femeie în vârstă de 59 de ani, care îşi însoţeşte o prietenă căreia deja îi este frică să meargă sigură cu maşina.

Denunţând unanim actele “odioase”, “intolerabile”, asociaţiile de apărare a drepturilor romilor au atras atenţia de mai multe luni în legătură cu ostilitate în creştere la adresa acestor minorităţi, dar violenţa din acest caz, cu lovituri concentrate în direcţia feţei, a capului victimei, i-a marcat.

Pentru Agnes Cluzel, de la Mişcarea contra rasismului şi pentru prietenia între popoare (Mrap), agresiunea ar fi putut să se petreacă “în altă parte decât la Seine-Saint-Denis”. “Este păcat, că acest departament are obişnuinţa solidarităţii şi mai puţine prejudecăţi faţă de străini. Acest lucru arată că există un punct de clivaj la nivel naţional în privinţa romilor”, analizează aceasta.

Când Manuel Valls era ministru de Interne, a justificat deseori desfiinţarea taberelor romilor prin necesitatea evitării tensiunilor în cartierele sensibile. “Implantaţi la marginea cartierelor populare deja afectate de criză, romii sunt la originea problemelor de coabitare”, a declarat el în martie 2013.

Seine-Saint-Denis era o zonă foarte vizată de expulzări. Numărul romilor care locuiau aici a scăzut de la circa 8.000 la 3.500, potrivit Prefecturii.

Citește pe Antena3.ro

Primul tren electric nou din România a pornit la drum. Printre călători s-a numărat și Ciolacu. Cât a durat drumul București-Brașov