Șantaj și umilință. Austria nu ne-a vrut în Schengen 

În pofida presiunilor exercitate de Germania, Franța și Luxemburg, Austria și-a menținut opoziția față de intrarea României în Schengen și a votat, joi, împotriva aderării țării noastre la spațiul de liberă circulație. 

Au fost exprimate 25 de voturi în favoarea României și două voturi împotrivă, din partea Austriei și Olandei. Reprezentanții Olandei au precizat însă că au votat contra intrării Bulgariei și nu a României, dar la vot cele două state respinse au venit la pachet.

Potrivit unor surse de la Bruxelles, România ar putea cere un al doilea vot în privința aderării la Schengen, pe 15 decembrie, la Consiliul European, însă nu se știe exact care ar fi rezultatul unui astfel de demers. 

Ylva Johansson, comisarul UE pentru Afaceri Interne, s-a declarat dezamăgită de respingerea admiterii României şi Bulgariei în Schengen, în timp ce Vít Rakušan, ministrul de Interne din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE, a reafirmat că ambele ţări îndeplinesc criteriile.

Europarlamentarul Corina Crețu susține că Președinția Suediei a UE, care începe de la 1 ianuarie, nu intenționează să pună pe agendă subiectul aderării la Schengen. Următoarea șansă a României poate veni astfel abia după jumătatea anului viitor, când Spania va prelua președinția UE.

Pretexte puerile

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase încă dinaintea începerii reuniunii Consiliului miniștrilor  de Justiţie şi Afaceri Interne din UE (JAI) că va vota împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

El a invocat problema imigranţilor, care ajung în Austria fără să fie înregistraţi înainte de către alte state. Viena se plânge că zeci de mii de imigranţi care sosesc în Austria nu sunt înregistraţi așa cum ar trebui în prima ţară în care au intrat în UE. 

România nu face parte însă din categoria incriminată, deoarece, chiar dacă ar fi „ţară de tranzit”, nu este primul stat de intrare în spaţiul UE, pentru că imigranţii nu sosesc în blocul comunitar prin Marea Neagră. 

Mai mult, România şi Bulgaria nu sunt rute preferate de migranţi, care aleg cu precădere Balcanii de Vest. Datele Poliţiei Europene de Frontieră (Frontex) confirmă, de altfel, că România nu se află pe fluxurile de migraţie care să provoace îngrijorare la nivelul continentului. 

În schimb, austriecii nu au avut nicio obiecție față de aderarea Croației la spațiul Schengen, în condițiile în care traficul de migranți prin această țară spre Austria este semnificativ. 

După ce România a îndeplinit, din punct de vedere al securizării frontierelor, absolut toate condițiile impuse de UE, iar misiunile de monitorizare ale Bruxelles-ului au fost urmate de un aviz favorabil în Parlamentul European și o decizie pozitivă a Comisiei Europene, nu mai exista astfel niciun motiv real pentru opoziția Austriei. 

Explicații și jocuri de culise

Nimeni nu a ştiut de opoziţia Austriei faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen până acum câteva săptămâni. Primul avertisment avea să fie lansat însă chiar de către Klaus Iohannis, pe 23 noiembrie, când președintele român a atras atenția că este posibil ca aderarea noastră să fie amânată. 

Potrivit Antena 3 CNN, cu numai două zile înainte, Iohannis se întâlnise cu reprezentanții din România ai companiei austriece OMV, care au cerut modificarea Legii offshore. Conform sursei citate, austriecii ar fi cerut autorităților de la București menținerea redevenței la același nivel și renunțarea la drepturile de preempţiune a statului român asupra gazelor din Marea Neagră.

O altă explicație a deciziei surprinzătoare a Austriei pare a fi organizarea alegerilor din această țară. Partidul Popular (OVP) al premierului guvernează alături de două partide mai mici, extremiste, care sunt categoric contra imigranţilor. În sondajele pentru apropiatele alegeri regionale, OVP este abia pe locul al treilea, iar premierul şi ministrul lui de Interne par să joace pe ultima sută de metri pe discursul populist antiimigrație. 

Riposta 

Imediat după exprimarea votului, europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, a declarat, la Antena 3 CNN, că toate companiile de stat românești ar trebui să-și închidă conturile la băncile austriece din România și să le mute la alte bănci. „Comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, agresiv și nesimțit la adresa României!”, a declarat el.

„Cu siguranță vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd!”, a transmis, la rândul lui, pe Facebook, liderul PSD, Marcel Ciolacu.

De cealaltă parte, cancelarul Nehammer a spus că eventuale presiuni și amenințări asupra companiilor austriece din România ar fi de neacceptat.