x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul Ştiri Externe Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

de Şerban Mihăilă Publicat la 25 Sep 2019 09:21 Modificat la 25 Sep 2019 09:21
Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

Într-o lovitură devastatoare pentru premierul Boris Johnson, Curtea Supremă a Marii Britanii a hotărât, ieri, că decizia șefului executivului de la Londra de a suspenda Parlamentul timp de cinci săptămâni, chiar în preajma datei-limită pentru ieșirea țării din UE, este ilegală. Prin decizie unanimă, Curtea Supremă a declarat ordinul de suspendare a Parlamentului drept „nul și fără efect”. Membrii legislativului îl pot opri acum pe Johnson să scoată Regatul Unit din UE la data de 31 octombrie.

 

Suspendarea „a fost ilegală, deoarece a avut efectul de a împiedica Parlamentul sau de a se opune capacității sale de a-și îndeplini funcțiile constituționale, fără a oferi o justificare rezonabilă”, a declarat președintele Curții Supreme, Brenda Hale, citată de AP. Decizia semnifică faptul că Parlamentul nu a fost suspendat din punct de vedere legal, a precizat ea. Cazul a marcat o rară confruntare între drepturile și responsabilitățile premierului, tribunalelor și legislativului de la Londra și a gravitat în jurul legalității sfatului oferit Reginei de către Johnson, care i-a cerut suveranei britanice să suspende Parlamentul timp de cinci săptămâni, într-o perioadă crucială pentru viitorul Regatului Unit, adică tocmai înaintea datei-limită pentru ieșirea țării din UE, la 31 octombrie. Decizia celor 11 judecători ai instanței supreme a urmat după trei zile de audieri. Judecătorii aveau de examinat două recursuri diferite: cel al Curţii de Apel din Scoţia, care a considerat ilegală măsura adoptată de Johnson, şi cel al Tribunalului Superior din Londra, care a deliberat că respectiva chestiune este de competenţa politicului. Curtea Supremă a respins argumentele guvernului, care a afirmat că suspendarea Parlamentului până la data de 14 octombrie ar fi fost o solicitare de rutină și nu ar fi avut nicio legătură cu Brexit. Executivul de la Londra a mai susținut că, în condițiile în care Regatul Unit nu are o constituție propriu-zisă, suma de legi, de practici consacrate prin tradiţie şi de principii de drept comun acordă politicienilor și nu instanțelor dreptul de a decide în privința suspendării Parlamentului.  

Scaunul premierului se clatină

De cealaltă parte, tot mai numeroșii contestatari ai guvernului Johnson susțin că premierul a suspendat ilegal Parlamentul cu doar câteva săptămâni înaintea Brexit, cu „scopul incorect” de a-i evita pe parlamentarii care ar fi putut să-i împiedice intențiile de a scoate țara din UE oricum, la 31 octombrie, chiar și fără a ajunge la un acord cu blocul comunitar. Criticii lui Johnson îl mai acuză pe liderul de la Londra că a indus-o în eroare cu bună știință pe Regină, de a-l cărei acord formal avea nevoie pentru a suspenda Parlamentul. La puţin timp după anunţul Curții Supreme, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, i-a cerut premierului Johnson să demisioneze. De asemenea, Corbyn a solicitat convocarea imediată a Parlamentului de la Londra. Concomitent, preşedintele Camerei Comunelor (camera inferioară a Parlamentului britanic), John Bercow, i-a invitat pe deputaţii britanici să-şi reia astăzi activitatea.

Aceasta nu a fost o suspendare normală, pentru că a împiedicat Parlamentul să îşi îndeplinească rolul său normal”.

Brenda Hale, preşedintele Curții Supreme

×
Subiecte în articol: Boris Johnson