x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

de Şerban Mihăilă    |    25 Sep 2019   •   09:21
Boris Johnson, trăsnit de Curtea Supremă

Într-o lovitură devastatoare pentru premierul Boris Johnson, Curtea Supremă a Marii Britanii a hotărât, ieri, că decizia șefului executivului de la Londra de a suspenda Parlamentul timp de cinci săptămâni, chiar în preajma datei-limită pentru ieșirea țării din UE, este ilegală. Prin decizie unanimă, Curtea Supremă a declarat ordinul de suspendare a Parlamentului drept „nul și fără efect”. Membrii legislativului îl pot opri acum pe Johnson să scoată Regatul Unit din UE la data de 31 octombrie.

 

Suspendarea „a fost ilegală, deoarece a avut efectul de a împiedica Parlamentul sau de a se opune capacității sale de a-și îndeplini funcțiile constituționale, fără a oferi o justificare rezonabilă”, a declarat președintele Curții Supreme, Brenda Hale, citată de AP. Decizia semnifică faptul că Parlamentul nu a fost suspendat din punct de vedere legal, a precizat ea. Cazul a marcat o rară confruntare între drepturile și responsabilitățile premierului, tribunalelor și legislativului de la Londra și a gravitat în jurul legalității sfatului oferit Reginei de către Johnson, care i-a cerut suveranei britanice să suspende Parlamentul timp de cinci săptămâni, într-o perioadă crucială pentru viitorul Regatului Unit, adică tocmai înaintea datei-limită pentru ieșirea țării din UE, la 31 octombrie. Decizia celor 11 judecători ai instanței supreme a urmat după trei zile de audieri. Judecătorii aveau de examinat două recursuri diferite: cel al Curţii de Apel din Scoţia, care a considerat ilegală măsura adoptată de Johnson, şi cel al Tribunalului Superior din Londra, care a deliberat că respectiva chestiune este de competenţa politicului. Curtea Supremă a respins argumentele guvernului, care a afirmat că suspendarea Parlamentului până la data de 14 octombrie ar fi fost o solicitare de rutină și nu ar fi avut nicio legătură cu Brexit. Executivul de la Londra a mai susținut că, în condițiile în care Regatul Unit nu are o constituție propriu-zisă, suma de legi, de practici consacrate prin tradiţie şi de principii de drept comun acordă politicienilor și nu instanțelor dreptul de a decide în privința suspendării Parlamentului.  

Scaunul premierului se clatină

De cealaltă parte, tot mai numeroșii contestatari ai guvernului Johnson susțin că premierul a suspendat ilegal Parlamentul cu doar câteva săptămâni înaintea Brexit, cu „scopul incorect” de a-i evita pe parlamentarii care ar fi putut să-i împiedice intențiile de a scoate țara din UE oricum, la 31 octombrie, chiar și fără a ajunge la un acord cu blocul comunitar. Criticii lui Johnson îl mai acuză pe liderul de la Londra că a indus-o în eroare cu bună știință pe Regină, de a-l cărei acord formal avea nevoie pentru a suspenda Parlamentul. La puţin timp după anunţul Curții Supreme, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, i-a cerut premierului Johnson să demisioneze. De asemenea, Corbyn a solicitat convocarea imediată a Parlamentului de la Londra. Concomitent, preşedintele Camerei Comunelor (camera inferioară a Parlamentului britanic), John Bercow, i-a invitat pe deputaţii britanici să-şi reia astăzi activitatea.

Aceasta nu a fost o suspendare normală, pentru că a împiedicat Parlamentul să îşi îndeplinească rolul său normal”.

Brenda Hale, preşedintele Curții Supreme

×
Subiecte în articol: Boris Johnson