Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu un rezultat zdrobitor (39-41% în prognozele sociologilor), centriştii din partidul GHERB (Cetăţenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei), al primarului Sofiei, ex-generalul de poliţie, Boiko Borisov, au câştigat alegerile de duminică.
Următoarele trei partide - socialiştii (18-19%), formaţiunea etnicilor turci (12%) şi "Ataca" (10%), au obţinut mai puţine voturi decât învingătorii, ceea ce este fără precedent în istoria posttotalitară a Bulgariei.
Coaliţia albastră, fosta UFD, şi-a atins scopul de a deveni, cu cele aproape opt procente ale sale, un partener necesar într-o coaliţie de centru-dreapta cu GHRB.
Alte două formaţiuni, "Lider" şi "Ordine, legitate şi dreptate", se află foarte aproape de pragul de patru procente. Surprinde rezultatul slab (3-3,5%) realizat de partidul ex-tzarului Simeon de Saxa Coburg Gotha.
La baza eşecului celor trei partide din coaliţia de centru-stânga se află incapacitatea lor de a combate corupţia, campania agresivă, comportamentul arogant al liderilor şi comerţul cu voturi care a generat reacţii categorice şi a dus la o participare record singura măsură în stare să neutralizeze corupţia politică.
Particularităţile votului
Alegerile parlamentare de ieri vor alimenta criticile Bruxellesului adresate "celei mai sărace şi corupte ţări-membre din Uniunea Europeană. În nici o altă ţară din UE, oameni anchetaţi sub acuzaţia de constituire a unor grupuri criminale, de rachet, atacuri armate, trafic de prostituate şi falsificarea de valută, nu vor putea fi eliberaţi din arest ca să candideze. Unii dintre ei, precum aşa-numiţii fraţi Galev, au şi şanse reale de a deveni deputaţi. Un aspect şi mai grav al acestui fenomen îl reprezintă participarea la viaţa politică a unor oligarhi anchetaţi pentru furt masiv de TVA. Un astfel de partid, constituit cu numai câteva luni în urmă, are şanse de a trimite în Parlament nu unul, ci zece deputaţi prin vot corporativ - adică votul angajaţilor din companiile omului de afaceri respectiv.
Greu ne putem imagina că în Marea Britanie, de pildă, zeci de autobuze vor transporta gratuit grupuri organizate de alegători acolo unde partidul conservator sau cel laburist are nevoie de votul lor pentru a înclina balanţa în favoarea unui anume candidat majoritar. În Bulgaria, unde alegerile uninominale (31 din totalul de 240 de deputaţi) se fac într-un singur tur în dezavantajul dreptei dezbinate, acest lucru este posibil. Se eliberează în mod legal adeverinţe, care pot fi apoi xerocopiate, astfel încât o persoană să voteze de câte ori ca fi nevoie.
În nici o altă ţară europeană nu există noţiunea de turism electoral. Spre deosebire de cel intern (descris mai sus), există şi unul internaţional. Zeci de autobuze sosesc din Turcia vecină pentru ca mai multe mii de alegători cu cetăţenie dubă să poată vota încă odată în favoarea partidului etnic. Majoritatea "turiştilor" nu vorbesc bulgăreşte şi nu cunosc decât numărul din buletinul de vot (nu şi numele) partidului pentru care au votat. Şi aceasta în condiţiile în care în Turcia au fost deschise 123 de secţii de votare, în timp ce în ţări occidentale cu un număr identic de imigranţi bulgari secţiile sunt de câteva ori mai puţine.
Cumpărarea de voturi a devenit o investiţie profitabilă. Contra echivalentul a 2 milioane de euro oricine îşi va putea trimite în Parlament un deputat propriu. Un vot costă între 10 şi 100 de euro, în funcţie de sărăcia vânzătorului care nu primeşte decât 30 la sută din suma totală. Restul se împarte între aşa-zişii organizatori care asigură transportul votanţilor până la secţia respectivă. Cumpărătorul plăteşte în două rate - jumătate la încheierea "contractului", iar restul - după numărare şi dacă numărul promis de voturi apare la secţia respectivă.
Cea mai eficace armă împotriva acestui comerţ ilegal, în condiţiile în care poliţia şi procuratura se prefac că nu văd nimic, o reprezintă participarea masivă la vot. Aceasta explică de ce numărul alegătorilor a fost ieri cu aproape 30 la sută mai mare în comparaţie cu alegerile din 2005.
O altă particularitate a votului la sud de Dunăre o reprezintă prezenţa pe listele cu candidaţi a agenţilor securităţii comuniste. Cel mai mare este procentul "securizării" la partidul turc şi la cel socialist.
