Bun gasit, Europa! Adio, subventii!

Incepand din 2007, agricultorul autohton nu va mai primi subventii incepand din 2007, daca nu se dovedeste productiv. In plus, el va plati accize pentru tuiculita facuta in ograda si nu-si va mai putea scoate oita la pasune daca nu e cercelata.

Drumul agriculturii romanesti catre integrarea in UE este unul spinos. In urmatorii ani, in acest domeniu se vor face multe schimbari, greu de digerat pentru taranul obisnuit sa lucreze pamantul cu sapa sau cu plugul tras de cal.

Fermier sau pensionar

„Din 2007, agricultura de subzistenta va disparea. Taranul nostru va trebui sa devina fermier european. Aceasta inseamna ca va fi sprijinit cu generozitate, dar numai daca se dovedeste productiv", a declarat Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. De exemplu, platile directe (subventiile) pentru infiintarea si intretinerea culturilor se vor acorda doar celor ale caror ferme respecta standardele impuse de UE: terenuri inregistrate in registrul exploatatiilor agricole, bine intretinute si bine lucrate, productii de calitate. Taranii care nu vor putea sa indeplineasca aceste conditii vor fi scosi la pensie, a adaugat Steriu. Ei vor fi astfel obligati sa renunte la pamanturile lor in schimbul unei retributii lunare acordata de UE. Daca nu vor sa se pensioneze, vor putea apela la sprijinul pentru fermele de semisubzistenta. In baza unui plan de afaceri care sa demonstreze ca exploatatia agricola va deveni viabila in trei ani, fermierii vor primi o prima anuala de 750 de euro pentru a-si pune afacerea „pe roate".

Accize pe alambic

O alta problema de care se va lovi taranul nostru dupa integrare va fi acciza pe tuica sau rachia facute in batatura. Din 2007, el va avea voie sa produca numai 50 de litri de astfel de licori, pentru consum propriu, cantitate pentru care va datora statului 50% din valoarea accizei pentru bauturile alcoolice. Iar acciza in UE este una piperata. Daca omul face mai multa tuica - si va avea cine sa-l controleze la alambic - va plati acciza intreaga. Iar cand cazanul personal nu corespunde standardelor de calitate impuse si mai si polueaza, taranul poate sa-si ia adio de la tuiculita de pruna „made in ograda". „Va fi greu sa inventariem toate alambicurile din tara, mai ales ca oamenii au ramas cu sechele de pe vremea comunismului si le tin ascunse. In plus, tuica a devenit o moneda de schimb la tara: cu ea sunt platiti cei care te ajuta la muncile campului sau se obtin alte asemenea favoruri", a declarat Valeriu Steriu. Insa inventarierea cazanelor personale si autorizarea acestora se impune in conditiile in care multe dintre ele sunt facute din metale toxice, a explicat acesta.

Capre arestate la domiciliu

O data cu integrarea in Uniune, toate oitele, caprele, caii si purceii care vietuiesc in Romania vor fi posesori de „buletin": un cercel (crotaliu) de identificare prins de ureche sau un microcip introdus sub piele. Fara acest act de identitate, nici un animal nu va mai putea parasi ferma-domiciliu. Pana si taranii care au doi porci in batatura sau trei miei in staul vor fi obligati sa aiba vietatile crotaliate, daca vor sa le vanda la targ sau sa le scoata la pasune. Asta daca nu vor sa plateasca o amenda de 60-70 de milioane de lei. De asemenea, animalele fara crotaliu sau microcip nu vor mai fi rasplatite cu premii, iar stapanii lor nu vor mai primi plati directe sau despagubiri pentru ele. „Desi au existat conflicte pe acest subiect, fermierii au inteles in sfarsit ca identificarea animalelor este necesara si este in interesul lor. Astfel vor putea sa-si scoata animalele la vanzare pe piata europeana", a spus Steriu.

Porcul din batatura va suferi si-n UE

Sacrificarea animalelor a imbracat, si ea, o haina noua in perspectiva aderarii la UE. Din 2007, vacile, porcii si oile alese pentru a deveni cotlet sau mezeluri nu vor mai fi hacuite ca pana acum. Conform legislatiei europene care interzice cruzimea fata de animale, nefericitele fiinte ajunse la abator vor fi sacrificate prin asomare. Ele vor fi astfel „adormite" fara sa sufere. „Asta nu inseamna ca din 2007, taranul va trebui sa-si asomeze porcul de Craciun sau mielul de Pasti. Traditia taierii godacului de sarbatori se va pastra", a precizat Valeriu Steriu.

Subventii: pentru Joiene da, pentru porci, ba

Integrarea in UE va fi dificila pentru crescatorii de porci si pasari, pentru ca acestia nu vor mai primi subventii pentru animalele livrate la abatoare. „In Uniunea Europeana nu se acorda plati directe decat pentru bovine, oi si capre. Asta inseamna ca, pana in 2007, va trebui sa renuntam si noi la subventionarea carnii de porc si pasare", a declarat Lorena Morarescu, euroconsilier pentru integrare. Dar pentru ca durerea crescatorilor sa fie indulcita, se lucreaza deja la un sistem de clasificare a carcaselor de bovine, caprine si porcine, astfel incat acestea sa se vanda la un pret care sa le reflecte calitatea. De avantajele primelor vor beneficia, in schimb, fermierii care cresc taurasi, vacute, miei sau capre. Acestia vor primi sprijin pentru abatorizarea sau exportul juncanilor sau pentru vacile care alapteaza. De asemenea, vor primi bani producatorii de miei si cei care cresc caprite-matca.

Prime la exportul de rosii sau sunculita

In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, producatorii romani de carne, cereale sau legume vor beneficia de un sistem de prime la export. In Uniune, in cazul in care apare un excedent de productie la carne, producatorii sunt incurajati sa exporte, statul restituindu-le diferenta dintre pretul carnii pe piata europeana (mai mare) si cel de vanzare pe piata mondiala (mai mic). Pregatirile intense de aderare au facut ca in Romania sa se adopte deja acest sistem, insa intr-o forma rudimentara: producatorii vor primi, anual, o suma fixa de bani. Pentru 2004 au fost alocate 400 miliarde de lei pentru incurajarea exportului de carne de pasare si de bovine si pentru reglarea balantei comerciale. Situatia se va schimba in 2007, cand si Romania va adopta sistemul de prime de compensare la export.

Integrarea, in balanta

Avantaje:

fermierii vor beneficia de ajutoare financiare generoase din partea Uniunii

producatorii vor avea o piata de desfacere mult mai mare

consumatorii vor avea pe masa produse de calitate

Dezavantaje:

taranii vor fi obligati sa invete sa faca un plan de afaceri viabil, daca vor sa primeasca finantare

documentatia pe care o vor avea de intocmit va fi mult mai stufoasa: de exemplu, un francez care face vin, are de completat 400 de formulare anual pentru a-si desfasura activitatea legal; la noi, la ora actuala, se intocmescse circa 20 de hartii, din care jumatate le completeaza angajatii directiilor agricole judetene

controale sanitare si veterinare mult mai riguroase

Agricultura inghite 50% din bugetul UE

Agricultura va deveni unul dintre cele mai serioase probleme ale Uniunii Europene (UE), mai ales dupa extinderea de la 1 mai, care a insemnat trecerea de la 15, la 25 de membri. Daca in cele 15 state „cu vechime", doar 4% din populatie lucra in agricultura, cei 10 noi membri aduc o populatie implicata in proportie de 21% in acest sector. Jumatate din bugetul UE (44 de miliarde de euro) alimenteaza agricultura, finantand fermierii din tarile membre.

Fermele mici vor fi dezavantajate

Micii fermieri sunt cei care vor avea cel mai mult de pierdut in urmatorii ani, dupa reforma Politicii Agrare Comune (CAP) a tarilor din UE. Asta pentru ca oamenii vor primi bani nu in functie de productie, de cantitatea bunurilor, ci in functie de suprafata proprietatii pe care o lucreaza. In aceasta situatie se afla, potrivit unui studiu citat de BBC, majoritatea fermierilor din Europa Centrala si de Est.