Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tentativele de estimare a costurilor unei eventuale iesiri a Greciei din zona euro se inmultesc de la o zi la alta, dar, desi costurile directe pentru contribuabilii europeni sunt relativ usor de stabilit, sunt inca o multitudine de evenimente legate de costurile indirecte, in special o eventuala contagiune la alti membri ai Uniunii Monetare, comenteaza France Presse.
Majoritatea apreciaza ca pretul va fi enorm. Pentru analistii de la Barclays Capital, "costurile exced cu mult beneficiile care ar putea rezulta dintr-o zona euro fara Grecia, in masura in care aceasta ar fi de imaginat.
150-350 de miliarde de euro
Costurile cel mai simplu de evaluat sunt costurile directe suportate de partenerii Atenei, daca se porneste de la premisa ca o eventuala iesire a Greciei din zona euro va insemna si neachitarea datoriilor cumulate de la creditori. Or, dupa doua planuri de salvare si dupa doi ani de sustinere activa din partea Bancii Centrale Europene (BCE), celelalte tari din zona euro sunt cei mai importanti creditori ai Atenei.
Economistii si-au scos calculatoarele din buzunare si s-au pus pe adunat: sumele din imprumuturile deja acordate Atenei, direct sau din cotele parte din Fondul Monetar International (FMI); participarea la pierderile pe care le-ar suferi BCE din obligatiunile grecesti pe care le are in portofoliu (intre 35 si 55 de miliarde de euro); pierderile bancilor centrale nationale, din cauza expunerii lor la situatia din Grecia.
Banca germana DekaBank ajunge la circa 350 de miliarde de euro, dintre care 86 revin Germaniei. Francois Baroin, fostul ministru francez al Economiei, vorbea despre 50 de miliarde de euro pentru Franta. Pentru Olanda, economistul ING Marteen Leen vorbeste despre pierderi de 20 de miliarde de euro. Numai ca vin si pierderile creditorilor privati, in special obligatiunile grecesti din portofoliile bancilor europene: circa 100 de miliarde de euro. In total, pronosticurile variaza in functie de o incetare de plati totala sau partiala a Atenei. DekaBank vede 350 de miliarde, Barclays Capital intre 150 si 230 de miliarde pentru contribuabilii europeni, UBS evoca o depreciere de 75% a datoriei grecesti si o pierdere de 225 de miliarde de euro.
Costurile indirecte
Costurile indirecte sunt insa dificil de apreciat, pentru ca nimeni nu poate prevedea amploarea contagiunii in zona euro. Scenariul luat in calcul este acela ca depunatorii din Spania si Italia, cele mai expuse tari, sa se grabeasca sa-si goleasca conturile pentru a-si pune la adapost economiiile. Si atunci europenii vor fi obligati sa puna la punct mecanisme de preventie a contagiunii, cum ar fi un sistem de garantare a depozitelor. Aproape sigur BCE va trebui sa ofere lichiditati acestor banci.
Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, prevede acordarea a miliarde de euro ajutor Greciei, pentru ca, dupa parerea lui, "aceasta tara nu poate fi lasata sa se prabuseasca definitiv'.
Exista si varianta...apocaliptica. Ea este evocata de Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului german Ifo, care nu ezita sa vorbeasca despre 1000 de miliarde de euro doar din partea Germaniei. Apocalipsa insa ar presupune ca intreaga zona euro sa se prabuseasca precum un castel din nisip.
Citește pe Antena3.ro
