Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
David Toren, un avocat din New York, susţine că a văzut pe internet operele date publicităţii din colecţia octogenarului Cornelius Gurlitt şi a realizat că o operă semnată de Max Liebermann a aparţinut familiei sale. Avocatul nu a stat foarte mult pe gânduri şi a dat în judecată statul german şi landul Bavaria, solicitând restituirea operei. „Chiar dacă a greşit adresa, trimiţând plângerea departamentului de justiţie al Senatului, în locul Ministerului de Justiţie, bărbatul explică pe parcursul a 19 pagini motivele pentru care dă în judecată statul german şi landul Bavaria”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. .
Insistenţa unui jurnalist
Bărbatul s-a arătat dezgustat că, deşi au trecut doi ani de când a fost confiscată colecţia de artă (1400 de opere) din casa lui Gurlitt, nimeni nu s-a arătat interesat să îl informeze că a fost găsită opera „Doi călăreţi pe plajă”, realizată de Max Liebermann. Avocaţii mandataţi de Toren la Berlin au aflat de existenţa operei abia la data de 5 noiembrie 2013. Lavina a fost declanşată de presiunea pusă pe procurorii de caz din Augsburg. Aceştia au organizat o conferinţă de presă în care au mărturisit găsirea acestei opere. Un jurnalist specializat în probleme de artă a intrat în posesia informaţiei că opera a fost confiscata de nazişti de la colecţionarul evreu din Breslau, David Friedmann. În momentul în care a început să pună întrebări la Berlin, a aflat că autorităţile berlineze şi cele bavareze nu s-au obosit să caute vreun descendent al acestuia.
Restituire imediată?
Avocatul octogenarului David Toren, August Matteis, solicită în plângerea depusă la United States District Court of Columbia ca Germania să îi restituie imediat opera proprietarului de drept. „După procedura de confiscare, opera se află atât în posesia landului Bavaria, cât şi a statului german. Ştiu că este vorba despre o operă furată de nazişti şi ştiu acum şi cine este proprietarul de drept. Conform legilor americane, ei sunt obligaţi să dea înapoi opera”, a declarat August Matteis.
Povestea lui David Toren
Toren a împlinit anul acesta 88 de ani. În august 1939, cu câteva zile înaintea izbucnirii războiului, la vârsta de 14 ani, el a fost trimis cu un transport de copii în Suedia. A supravieţuit Holocaustul şi a rămas aproape singur. Din întreaga familie doar o mătuşă a mai supravieţuit. Părinţii săi au fost gazaţi în 1943 la Auschwitz. În 1956 a emigrat în SUA cu 100 de dolari în buzunar şi o poză cu părinţii săi. În copilărie a fost de mai multe ori în casa unchiului său David Friedmann din Breslau. Opera lui Liebermann atârna în casă. Proprietarul a murit în 1942, iar soţia şi fiica lor au fost ucişi de nazişti un an mai târziu. Colecţia de artă a familiei a fost confiscată în 1939. Există chiar o notă transmisă de consilierul guvernamental superior Westram către Ministerul Economiei Reichului. „În colecţie se află picturi ale impresioniştilor francezi şi germani, valoarea la care sunt cotate fiind mult sub cea reală”, nota Westram la acea vreme.
Cum au ajuns la Gurlitt
Mai mult, există şi o ofertă scrisă de tatăl lui Cornelius Gurlitt, Hildebrand, datată 28 august 1942, pentru cumpărarea operelor semnate de Max Liebermann: „Korbflechter” şi ”Reiter am Strand”. Operele au ajuns în posesia lui Hildebrand Gurlitt. După terminarea războiului, când americanii l-au întrebat pe acesta dacă deţine acte pentru cele două opere, el a minţit spunând că acestea se aflau în posesia familiei sale încă din 1933. Procurorul Rheinhard Nemetz a admis că nu ar fi informat opinia publică despre existenţa celor două opere, această măsură fiind „contraproductivă” pentru ancheta în desfăşurare. „Guvernul german are o răspundere faţă de descendenţi şi faţă de opinia publică prin publicarea imediată a oricărei opere identificate. Aş fi aşteptat deschidere şi corectitudine din partea Guvernului. Ei ştiu că este vorba despre artă degenerată, iar David Toren este proprietarul de drept al operei. Nu ştiu ce mai e de discutat. Guvernul să restituie imediat opera. În nici un caz nu putem accepta ca Guvernul să păstreze opera furată şi să ascundă adevărul”, a comentat August Matteis.
S-au prescris faptele?
„Solicitarea avocaţilor lui David Toren se loveşte de legea germană, care prevede prescrierea faptelor comise de nazişti după 30 de ani. Prescrierea nu există în SUA, Guvernul american având chiar posibilitatea să intervină. Dacă se va întâmpla asta, Berlinul şi Munchenul vor ajunge în situaţia neplăcută de a explica oficialilor americani refuzul de a restituia operele de artă confiscate de nazişti”, scrie FAZ. „Plângerea noastră este coşmarul Germaniei. Dacă instanţa ne va da dreptate şi Germania va refuza în continuare restituirea operelor, atunci se va isca un scandal diplomatic”, ameninţă Matteis. Autorităţile germane încearcă o soluţionare cât mai rapidă a cazului, printr-un acord cu avocaţii mandataţi să decidă în numele lui Gurlitt. „Cornelius Gurlitt a anunţat că îşi asumă responsabilitatea morală şi istorică pentru operele dovedite a fi din categoria artei confiscate şi degenerate. Neoficial, cele două părţi sunt aproape de un acord”, notează jurnaliştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.
