Scandalul din jurul cărnii de cal provenite din România, etichetate în străinătate drept carne de vacă, a făcut înconjurul mapamondului şi a atras un prejudiciu de imagine uriaş ţării noastre. Foarte puţine publicaţii s-au obosit să dezmintă în final implicarea României în acest scandal. Au existat şi excepţii. De exemplu, jurnaliştii postului de tv de ştiri din Germania, n-tv, au petrecut două zile în România pentru a investiga cazul. “Primele suspiciuni legate de ţara de provenienţă a cărnii de cal au fost legate de România. Pentru a afla gradul ei de vinovăţie în acest scandal, timp de două zile am trimis reporterii n-tv în România”, îşi explică n-tv decizia luată.
Lasagna la aeroport
Încă de la sosirea la aeroportul Otopeni, jurnalistii germani au dat peste un bistro unde se comercializa lasagna din carne de vită. “455 de grame de lasagna costă 32 de RON, aproximativ 8 euro, însă în ultimele zile nu a existat nici măcar o comandă. Scandalul din jurul cărnii de cal este subiect important şi în România. Oamenii de aici ştiu că ţara lor nu se bucură de o reputaţie prea bună în interiorul UE. Încrederea în Guvern şi în structurile statului nu este mare. Orice teorie este plauzibilă. Românii recunosc că pentru bani sunt dispuşi să facă multe, indiferent de legi sau chestiuni morale. Unii consideră că în acest caz imaginea proastă a României a fost o oportunitate de a distrage atenţia de la adevăraţii vinovaţi din spatele afacerii”, notează n-tv.
Pe firul poveştii
România este cel mai mare exportator de carne de cal din UE. Nemţii consideră că, în acest caz, toate indiciile duc spre firma CarmOlimp din Făgăraş, care ar fi declarat carnea în mod eronat. “Firma susţine că nici măcar nu a exportat carne de vită în anul 2012, astfel că ea nu avea cum să fie etichetată greşit. Faptul că firma a exportat anul trecut 60 de tone de carne de cal în Bulgaria şi Olanda este atestat de hârtii oficiale. De ce să eticheteze greşit, când vânzarea cărnii de cal nu este ilegală?”, scrie Dirk Emmerich. În consecinţă, jurnaliştii germani au căutat sursele de aprovizionare ale firmei din Făgăraş. “Nu există crescătorii de cai specializate în vânzarea cărnii. Animalele sacrificate provin de la ţăranii din regiunea Carpaţilor. A existat totuşi un precedent în România. În toamna lui 2010, o bandă din localitatea Homocea sacrifica în masă cai şi le vindea carnea drept vită la supermarketurile din Bucureşti”.
Următoarea destinaţie a reporterilor n-tv a fost ferma de la Jegălia, localitate aflată la 150 de kilometri de Bucureşti. Aici trăiesc aproape 300 de cai. “Din 1895, aceştia sunt crescuţi special pentru competiţii şi au câştigat numeroase premii. Nu putem verifica, de aceea trebuie să îl credem pe managerul fermei care susţine că animalele sunt sacrificate conform legii doar când îmbătrânesc sau suferă leziuni majore. Doar trei astfel de cazuri s-au înregistrat în 2012. Managerul încearcă să ne dovedească absurditatea scandalului prin faptul că este ilogic să etichetezi carnea de cal ca fiind de vită, fiindcă preţul unui kilogram de carne de cal este mai scump decât cel de vacă. El atrage atenţia că în mod normal caii sunt sacrificaţi doar la comandă, iar carnea trebuie prelucrată şi îngheţată în maximum 24 de ore, altfel se înnegreşte şi se strică foarte repede. Foarte probabil, în alte locaţii, pentru a rezista pe termen mai lung, carnea este injectată cu conservanţi”.
Prejudicii
“În drumul de la caii sacrificaţi până la lasagna din farfurie nu există indicii sau dovezi că producătorii sau exportatorii români ar avea vreo legătură cu acest scandal. Aceasta a fost şi poziţia autorităţilor române de la Bucureşti. Cu siguranţă România nu este un model în materie de măsuri împotriva corupţiei, transparenţă şi acţiuni împotriva structurilor mafiote din comerţ, însă în acest caz indiciile nu par să ducă în România, ci mai degrabă într-o reţea larg ramificată de comercianţi dubioşi şi de discountişti însetaţi de câştiguri optime din Europe de Vest. România nu mai are cum să şteargă deficitul de imagine produs de acest scandal. La plecarea noastră din Bucureşti, bistroul din aeroport continua reclama pentru lasagna, însă nimeni nu se încumeta să o comande”, este concluzia reporterului n-tv, Dirk Emmerich.
Ponta e pentru sancţiuni dure
Vineri, premierul român Victor Ponta a declarat că trebuie aplicate sancţiuni dure pentru frauda comisă, pentru că este de înţeles îngrijorarea legitimă a consumatorilor, iar lecţia pentru România este să nu mai accepte tot timpul să stea cu capul în pământ.
Abatoarele să mai aştepte
"Scandalul de fraudă în care a fost implicat pe nedrept ţara noastră aduce în continuare prejudicii abatoarelor româneşti care exportă în UE. Avem 2-3 care exportau carne de vită către UE şi care deocamdată au primit semnale că trebuie să mai aştepte reluarea exporturilor, deşi România a fost scoasă din acest scandal", a declarat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Mihai Vişan. Acesta a precizat că ARC va prezenta în 2-3 zile o estimare a pierderilor suferite de companiile româneşti din industria cărnii, relatează agerpres.ro.
Vişan a apreciat reacţia promptă şi sigură a autorităţilor naţionale în privinţa acestor acuzaţii aduse industriei din România, subliniind că nu acelaşi lucru poate fi afirmat în ceea ce priveşte reacţia unor autorităţi din statele membre.
Exporturi de 300 de milioane de euro
Potrivit datelor furnizate de directorul executiv al ARC, exporturile companiilor româneşti din industria cărnii se ridică anul la 300 de milioane de euro.
Din cei 41 de membri ARC, care asigură 55% din totalul producţiei de mezeluri, 15 au acreditare pentru export pe piaţa comunitară, cu precădere în ţări precum Grecia, Cipru, Marea Britanie şi Italia.
Industria de procesare a cărnii din România are în prezent 200 de unităţi agreate pentru export în UE, schimburi intracomunitare cu 18 ţări şi 20.000 de angajaţi direct şi în jur de 500.000 oameni integraţi în industrii colaterale. De asemenea, 95% din ceea ce se consumă din acestă industrie este produs românesc.
Consumul mediu de mezeluri în România este de 8 kg pe locuitor pe an, în timp ce în UE medie este de 20-25 kg, iar în Germania ajunge şi la 35 de kg. Valoarea pieţei autohtone a cărnii se ridică la 1,2 miliarde de euro, circa 1% din PIB.
Ştiau din 2011
Ministrul britanic al Mediului a cerut efectuarea unei investigaţii asupra unor informaţii potrivit cărora Guvernul a fost avertizat în urmă cu doi ani despre posibilitatea ca în reţeaua alimentară să pătrundă carne de cal potenţial dăunătoare, relatează cotidianul britanic The Guardian.
John Young, un fost manager din cadrul Serviciului pentru Igiena Cărnii, care în prezent face parte din Agenţia pentru siguranţă alimentară, a declarat pentru The Sunday Times că a ajutat la redactarea unei scrisori adresate Departamentului pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale (Defra) în aprilie 2011, scrisoarea care a fost ignorată, a precizat el.
Scrisoarea avertiza Guvernul că programul său cu privire la eliberarea de paşapoarte, menit să stopeze carnea ce conţinea fenilbutazonă, un medicament antiiflamator, să ajungă în reţeaua alimentară, este un "fiasco".
Circa o treime dintre britanici (31%) au decis să nu mai cumpăre meniuri semipreparate ca urmare a scandalului cărnii de cal vândute drept vită care se extinde în întreaga Europă, iar 7% dintre cei intervievaţi în cadrul unui sondaj dat publicităţii duminică spun că nu mai consumă carne, potrivit AFP, care citează Sunday Mirror şi The Independent on Sunday.
Pe de altă parte, produse semipreparate din carne de vită din magazine din Elveţia, Suedia Finlanda şi din alte ţări au fost retrase de la vânzare, de teamă că ar putea conţine carne de cal, ceea ce creează, de asemenea, prejuducii materiale importante.