x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Cele mai vechi imagini ponografice. Artă murală, veche de 37.000 de ani, descoperită în Franţa

Cele mai vechi imagini ponografice. Artă murală, veche de 37.000 de ani, descoperită în Franţa

15 Mai 2012   •   09:14
Cele mai vechi imagini ponografice. Artă murală, veche de 37.000 de ani, descoperită în Franţa

Mai multa arheologi din Franta cred ca au descoperit cel mai vechi exemplu de arta murala. Blocul de calcar, de 1,5 tone, se afla in siturile Abri Castanet si Abri Blanchard, acolo unde s-au gasit printre cele mai vechi semne ale civilizatiei umande de pe continentul euroasiatic, inclusiv ornamente din os si scoica, margele si picturi pe piatra de var. Potrivit arheologilor, una dintre picturi ar reprezenta organele sexuale ale unei femei, iar alta, aflata pe tavanul pesterii unde s-a facut descoperirea, silueta ei.

Echipa de cercetatori lucreaza de mai bine de 15 ani in aceste situril, scrie Daily Mail.

“Arta aceasta este ceva mai veche decat faimoasele picturi de la Grotte Chauvet din sud-estul Frantei', a declarat profesorul Randall White de la Universitatea din New York, co-autorul studiului despre descoperire.

Blocul de calcar facea parte dintr-o bolta prabusita a celebrului sit Abri Castanet, centru al culturii aurignaciene (-40.000 -28.000 de ani), descoperit in 1911, in zone Perigord Noir. Aurignacienii au fost primii oameni moderni, urmasi ai emigrantilor din Africa acum circa 45.000 de ani. Incet-incet, ei au luat locul oamenilor de Neanderthal.

In adapostul de sub stanca, de 250 - 300 m2, ar fi putut sta 300 de oameni, potrivit echipei internationale de cercetatori, al carei studiu apare in Analele Academiei nationale americane de Stiinte, numarul 14-18 mai. Analiza geologica arata ca bolta se gasea la 2 m de solul pe care se aflau aurignacienii, adica la indemana. Bogatia gravurilor - una infatiseaza, de exemplu, doi cai, pictati in rosu si negru - sugereaza rolul important jucat de exprimarea artistica in viata de zi cu zi a acestor primi oameni moderni.

"Primii oameni aurignacieni functionau mai mult sau mai putin la fel ca oamenii de astazi", spune Randall White, profesor de antropologie la Universitatea New York, unul din autorii studiului, care conduce in prezent sapaturile in sit.

Abri Castanet se afla nu departe de pestera Lascaux care a fost pictata, acum 17.000 de ani, de urmasii aurignacienilor. Gravurile murale de la Abri Castanet sunt mai vechi cu aproape o mie de ani decat cele din pestera Chauvet (Ardeche, sud-est), care contine desene si picturi cu un mare grad de rafinament, vechi de aproape 36.000 de ani.

De 15 ani, Abri Castanet si Abri Blanchard, care se afla in apropiere si dateaza din aproximativ aceeasi perioada, sunt recunoscute ca cele mai vechi situri din Eurasia continand obiecte si gravuri ale simbolismului uman. La Abri Castanet s-au gasit numeroase podoabe, printre care dinti de animale si scoici perforate, precum si obiecte de fildes de mamut. Scoicile proveneau din Meditarana si Atlantic.

S-au descoperit numeroase oseminte de animale, indeosebi de reni, cu care se hraneau locuitorii din Abri Castanet, dar niciun mormant uman. Antropologii n-au gasit pe sit decat cateva fragmente de oase umane imprastiate pe sol.

×