Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele israelian, Isaac Herzog, a recunoscut în această săptămână că solicitarea premierului „tulbură numeroase segmente ale publicului şi a stârnit o dezbatere amplă”.
El a încercat să calmeze însă tonul tot mai ridicat al contestării publice, insistând că presiunile şi declaraţiile vehemente nu vor influenţa hotărârea sa.
Șeful statului a mai spus că petiţia oficială depusă de Netanyahu, prin care șeful executivului de la Ierusalim cere anularea acuzaţiilor şi închiderea procesului său, va fi analizată „cu toată atenţia şi precizia”, iar decizia finală va ţine cont exclusiv de „binele statului şi al societăţii israeliene”.
Opoziția ia foc
Netanyahu a depus cererea de graţiere duminică, declanşând imediat reacţii dure din partea opoziţiei, care i-a cerut lui Herzog să respingă rapid solicitarea.
Presa locală notează că demersul premierului a aprins instantaneu scena politică, cu atât mai mult cu cât a fost însoţit de o nouă negare a vinovăţiei sale.
Într-o scrisoare scurtă, personală, adresată preşedintelui, Netanyahu susţine că închiderea procesului ar servi interesului public, prin diminuarea fracturilor interne provocate de anchetarea sa.
Ulterior, premierul a publicat şi un mesaj în care promite că va contribui la „vindecarea” divizărilor naţionale, însă mesajul s-a transformat aproape instantaneu într-un nou focar de tensiune: Netanyahu a afirmat nu doar că este nevinovat, ci şi că ar fi fost victima unei „înscenări”, organizate de elemente ostile din cadrul instituțiilor de aplicare a legii.
Această retorică ridică presiunea asupra preşedintelui Herzog. O eventuală decizie favorabilă lui Netanyahu riscă să declanşeze un val de furie în rândul opoziţiei şi să acutizeze protestele de stradă, deja în desfăşurare, legate de gestionarea crizei ostaticilor din Gaza.
Dilema juridică este rezumată tranșant de publicația „Times of Israel”, care notează că „mai degrabă absenţa unei recunoaşteri a vinovăţiei sau a vreunei fapte greşite îl plasează pe Netanyahu pe un teren legal nesigur, făcând extrem de improbabil ca preşedintele să îi acorde o graţiere totală şi deschizând posibilitatea unei intervenţii a instanţelor, în cazul în care el ar face acest lucru”.
Dosarele de corupție
Premierul a reluat în ianuarie sesiunile de interogatoriu, în cadrul celor trei dosare în care și-a declarat în mod repetat nevinovăţia.
În primul dintre acestea, anchetatorii susţin că Netanyahu şi soţia sa ar fi primit cadouri de lux - trabucuri, şampanie, bijuterii - de la oameni de afaceri influenţi, în schimbul unor favoruri politice.
Cel de-al doilea dosar vizează discuţiile premierului cu Arnon Mozes, editorul cotidianului „Yedioth Ahronoth”, pentru obţinerea unei acoperiri media cât mai favorabile.
În cel de-al treilea dosar, considerat cel mai grav, Netanyahu este acuzat că ar fi acordat beneficii de reglementare şi financiare magnatului Shaul Elovitch - fostul proprietar al site-ului „Walla” şi al companiei de telecomunicaţii „Bezeq” - în schimbul unei expuneri pozitive.
Dincolo de dosarele interne, Netanyahu se confruntă de ani întregi cu acuzații internaționale de crime de război și încălcări ale dreptului umanitar, investigate inclusiv de Curtea Penală Internațională. De altfel, Netanyahu are în prezent, pe numele său, un mandat internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
În timp ce presiunea asupra premierului israelian este exercitată în principal de statele europene și instituțiile internaționale, sprijinul politic al președintelui american, Donald Trump, rămâne, în schimb, unul constant.
La începutul lunii noiembrie, Trump i-a scris președintelui Herzog, îndemnându-l să ia în considerare acordarea grațierii pentru Netanyahu, deoarece dosarele existente împotriva sa nu sunt altceva decât „o urmărire politică, nejustificată”.
Prins între lege și revolta publică
Dacă Herzog ar decide să accepte cererea de grațiere, numeroși analiști ai vieții politice israeliene avertizează că protestele - deja consistente și alimentate de nemulțumirea privind gestionarea crizei ostaticilor din Gaza - ar putea exploda. Dacă o respinge, el va agrava conflictul cu tabăra premierului.
Într-o societate profund divizată, președintele Israelului se vede astfel obligat să navigheze printr-unul dintre cele mai delicate momente ale mandatului său.
Citește pe Antena3.ro
