CERN: Facerea lumii, start 3

Organizaţia Europeană de Cercetare Nucleară (CERN) a reinaugurat cel mai mare accelerator de particule din lume, după ce a stat în “pană” vreo două luni.

Cu un optimism cam forţat, directorul general al CERN, Robert Aymar, a deschis ieri ceremonia cu mare fast a repornirii, pentru a treia oară, a giganticului accelerator de particule LHC, care ar urma să creeze din nou momentul “facerii lumii”. Dar, în ciuda entuziasmului afişat de Aymar, care a sperat că evenimentul va fi onorat la cel mai înalt nivel de cele 20 de ţări membre ale CERN, cele mai multe dintre acestea au fost reprezentate la nivel de miniştri ai Educaţiei. Singurele excepţii au fost Elveţia, care a fost reprezentată de şeful Confederaţiei, Pascal Couchepin, şi Franţa, care l-a trimis pe premierul Francois Fillon, deşi preşedintele Nicolas Sarkozy a fost aşteptat până în ultimul moment, informează AFP. Diferiţi comentatori au tras concluzia că lipsa invitaţilor de marcă de la ceremonie demonstrează un oarecare scepticism privind reuşita experimentului.

 
HIBERNARE
Acceleratorul de particule, lung de 27 de kilometri, îngropat la 100 de metri în pământ, la graniţa dintre Elveţia şi Franţa, a costat 3,76 miliarde de euro şi a fost construit în 12 ani. După lansarea entuziastă, la începutul lunii septembrie, maşinăria faraonică a făcut prima pană, după aproximativ 48 de ore de funcţionare, din cauza unui transformator electric defect. A fost repornită în scurt timp, însă, la data de 19 septembrie, a survenit cea de-a doua defecţiune, gravă, care a dus la o nouă oprire a acceleratorului, după ce primul fascicul de protoni parcursese deja circuitul aproape complet prin tunelul accelerator, urmând să fie injectat cel de-al doilea fascicul în LHC, care urma să se ciocnească astfel cu primul, pentru a se putea continua experimentul. A fost vorba despre o “conexiune electrică defectuoasă” între doi magneţi supraconductori, după cum au explicat specialiştii. Aceasta a provocat o scurgere de heliu – gaz folosit la menţinerea în circuit a unei temperaturi apropiate de zero absolut (–271,3 grade Celsius), necesară, între altele, pentru crearea aceloraşi condiţii în care s-a format Universul. CERN a anunţat ieri că dispune de elementele necesare pentru a schimba magneţii “dipoli şi cvadripoli” defecţi, însă această intervenţie va fi amânată, din motive de temperatură. Pentru a se putea face reparaţia, temperatura din tunel trebuie să scadă, iar acceleratorul va intra “în hibernare” în perioada noiembrie-aprilie. Directorul CERN este optimist, în ciuda tuturor suspiciunilor şi chiar a temerilor exprimate de unii oameni de ştiinţă, că experimentul riscă să creeze o “gaură neagră”, ce ne va pierde pe toţi. “Cei care au contribuit la acest proiect pot fi mândri”, a afirmat el.