Cetăţenia română îi aduce pe moldoveni în UE

Tot mai mulţi moldoveni vor să obţină cetăţenia română, considerând acest deziderat echivalentul libertăţii de circulaţie în Europa, în timp ce guvernarea comunistă de la Chişinău acuză România de expansionism, comentează AFP.

Un număr tot mai mare de moldoveni consideră România, dincolo de proximitatea istorică şi lingvistică, sinonimă cu Europa şi prosperitatea în raport cu ţara lor, cea mai săracă din Europa. Bucureştiul oferă cetăţenie moldovenilor care pot să dovedească faptul că părinţii sau bunicii lor erau români până în 1940, când Moldova s-a integrat în URSS în virtutea pactului germano-sovietic.

De la intrarea României în UE, în 2007, reprezentanţele sale diplomatice de la Chişinău au fost luate cu asalt şi deja 800.000 din cei aproximativ 4,3 milioane de moldoveni au depus o cerere de naturalizare, iar autorităţile române au promis să faciliteze şi mai mult procedura.

Moldovenii ţin la independenţa lor într-o majoritate zdrobitoare şi văd România doar ca pe o cale de acces într-o Europă zgârcită cu vizele. Dar, în faţa politicii din ce în ce mai proruse a puterii, unii apreciază că nu există altă soluţie decât unirea celor două ţări. Însă nici unul dintre partidele politice înscrise în cursa pentru alegerile anticipate de miercuri nu militează pentru unirea cu România. Opoziţia liberală doreşte totuşi o apropiere în vederea integrării în UE la un moment dat.


VOT DECISIV
România speră într-un scor bun al opoziţiei proeuropene la alegerile de miercuri din Republica Moldova, chiar dacă autorităţile au grijă să nu provoace încă o dată nemulţumirea preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Voronin, comentează AFP. "Sper că alegerile moldovene vor fi libere, corecte şi democratice", a declarat pentru AFP secretarul de stat pentru Afaceri Externe, Bogdan Mazuru.

Relaţiile dintre cele două ţări care împart aceeaşi istorie şi aceeaşi limbă se află la cel mai scăzut nivel, după ce Chişinăul a acuzat Bucureştiul că a alimentat revoltele din capitala moldoveană după alegerile legislative de la 5 aprilie, câştigate de comunişti. Declaraţiile războinice ale lui Voronin au fost urmate de gesturi la fel de puternice: de la expulzarea ambasadorului român la Chişinău până la introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români.