Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce Statele Unite treceau prin momente politice-cheie, votând în ziua de „Super Marți” - dată decisivă în calendarul electoral american -, iar președintele Joe Biden își prezenta prioritățile naționale în discursul despre starea Uniunii, China era ocupată cu derularea celui mai mare spectacol politic anual.
La Beijing, unde mii de delegați din întreaga țară s-au reunit pentru o întâlnire în mare parte ceremonială, în vederea aprobării unei agende anuale stabilite de guvernul controlat de PCC, accentul a fost pus pe preocupările interne - de la trasarea obiectivelor economice, la preamărirea conducerii lui Xi Jinping.
Neliniște mocnită
Asupra adunării a planat însă și o importantă chestiune de politică externă: iminenta desemnare a fostului președinte american Donald Trump în poziția de candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, atunci când va avea loc revanșa finalei electorale din 2020, chiar dacă Beijingul știe că oricine va câștiga va continua să adopte o politică dură față de China.
Liderii chinezi de rang înalt nu au menționat public alegerile americane în momentul în care evenimentul de la Beijing a început.
O strategie-cheie promovată la Congresul Național al Poporului - transformarea țării într-o putere în domeniul tehnologiilor de vârf - a fost interpretată însă, unanim, ca parte a unei încercări urgente de a proteja țara în fața restricțiilor tehnologice ale administrației Biden și a unei relații tensionate, care se anunță între SUA și China sub mandatul viitorului președinte american.
Șeful diplomației chineze, Wang Yi, a dat un semnal mai clar al neliniștii aflate la baza acestei strategii, în timpul unei conferințe de presă organizate în timpul reuniunii. Cu acel prilej, el a folosit unele dintre cele mai tari cuvinte de până acum în privința restricțiilor comerciale și tehnologice ale SUA contra Chinei, spunând că acestea au atins „niveluri uluitoare de absurditate, de neînțeles”.
Cu toate acestea, în spatele ușilor închise, susțin analiști ai scenei politice din China, discuția despre viitoarele alegeri din SUA este probabil mult mai directă, mai ales atunci când vine vorba despre impactul revenirii lui Trump, considerat un lider mult mai imprevizibil decât Biden.
Fostul lider american a remodelat relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, impunând tarife comerciale masive în timpul mandatului său, în urmă cu patru ani. El amenință acum, dacă va fi ales, să ridice aceste taxe la un nivel care, potrivit experților, ar putea declanșa o decuplare de facto - un șoc care ar lovi Beijingul într-un moment delicat pentru economia chineză.
O revenire a lui Trump la putere are însă de asemenea, potențialul de a răsturna actualul echilibru geopolitic, care a unit la cote fără precedent America de aliații săi, atât împotriva Rusiei, cât și a amenințării unei Chine în ascensiune.
O retragere a SUA din acest parteneriat, în cadrul ideologiei „America First” propovăduite de Trump, ar putea reduce presiunea asupra Chinei și ar reprezenta, în același timp, o oportunitate importantă pentru propriile ambiții globale ale Beijingului.
Oficialii care fac parte din Biroul pentru Afaceri Externe al PCC au fost probabil însărcinați cu „planificarea scenariilor și analize bazate pe dovezi” în privința implicațiilor unei victorii a lui Trump sau Biden, care ar prezenta fiecare riscuri diferite pentru Beijing, susține Brian Wong, cercetător la „Centrul pentru China și Lumea Contemporană” de la Universitatea din Hong Kong.
Experții spun că factorii de decizie politică chinezi vor lua în considerare modul în care fiecare administrație ar avea un impact asupra obiectivului central al Chinei - acela de a prelua controlul asupra Taiwanului -, asupra efortului colosului asiatic de a-și extinde puterea și influența la nivel mondial, precum și asupra încercărilor sale de a stabiliza și a consolida o economie internă deja afectată.
„Prioritățile chinezilor sunt rămânerea țării în siguranță în fața agențiilor străine și a interferenței militare externe, precum și menținerea siguranței din punct de vedere financiar și economic”, mai spune Wong, citat de CNN.
Efectul Trump
Atunci când Trump a ajuns la Casa Albă, în 2017, din postura de nou-venit în politică, președintele Xi Jinping a părut să întrevadă o potențială deschidere pentru consolidarea legăturilor bilaterale, care dădeau semne de tensiune încă din timpul administrației Obama.
După ce a fost întâmpinat la proprietatea lui Trump de pe malul oceanului, Mar-a-Lago, în luna aprilie a aceluiași an, liderul chinez i-a primit pe președintele american și pe prima-doamnă Melania la Beijing, în ceea ce a fost descris pe scară largă la vremea respectivă drept „o vizită de stat a deschiderii”.
Trump și-a lăudat imediat gazda, spunând că au avut „o chimie grozavă” și numindu-l pe autocratul chinez „un om foarte special”.
În decurs de numai un an însă, relația a devenit una tensionată, după ce Trump a impus o tranșă majoră de tarife vamale - începând cu 25% pentru bunuri chinezești în valoare de 50 de miliarde de dolari -, declanșând o escaladare a războiului comercial existent.
Relațiile au continuat să se înrăutățească, din cauza apariției mai multor probleme, de la războiul pe teme de securitate națională pornit de SUA contra gigantului chinez de telecomunicații „Huawei”, la gestionarea de către China a pandemiei de COVID-19.
În ultimele luni, Trump, care este cunoscut pentru înclinația sa pentru liderii autoritari, a continuat să îl laude pe Xi, în timpul campaniei electorale pentru alegerile primare.
Concomitent, el a alimentat însă și speculațiile potrivit cărora, pentru a combate ceea ce consideră a fi „practici comerciale neloiale”, Trump ar putea lovi importurile chinezești cu un tarif de peste 60% și ar putea revoca statutul fundamental al acestora, acela de „relații comerciale permanent normalizate”.
O măsură de acest fel ar crea o schimbare semnificativă în relațiile comerciale bilaterale, putând duce la o scădere a ponderii Chinei în importurile SUA, de la aproape o cincime, la aproximativ 3%, arată o analiză realizată de „Oxford Economics”.
„Dacă această decuplare este realizată de Trump 2.0 într-un mod foarte energic, impactul asupra Chinei va fi foarte sever. Este neclar însă dacă acest lucru se va întâmpla; nimeni nu poate spune ce va face Trump, iar tocmai asta este problema!”, remarcă Bala Ramasamy, profesor de economie la „China Europe International Business School” din Shanghai.
Astfel de restricții ar veni într-un moment extrem de prost pentru economia chineză, care se confruntă deja cu o cerere de consum în scădere și cu micșorarea prețurilor, pe fondul unei serii de alte probleme, de la șomajul ridicat în rândul tinerilor, la un dezastru în sectorul imobiliar.
Dificultățile economice din întreaga China alimentează frustrarea tot mai mare a populației, precum și îngrijorarea față de direcția stabilită de liderii PCC, care au pus de multă vreme semnul egalității între legitimitatea lor și asigurarea stabilității și a creșterii economice din țară.
„Chinezii trebuie să se teamă, dacă Trump s-ar întoarce!”, afirmă Shen Dingli, analist de politică externă din Shanghai, subliniind lipsa cererii în China pentru a prelua capacitatea excedentară rezultată dintr-o astfel de scădere potențial semnificativă a exporturilor către SUA.
„Fără un export suficient, fără angajați suficienți, fără un câștig suficient de bani pentru a consuma pe plan intern, ar exista mai multe provocări sociale în China”, a avertizat analistul, citat de CNN.
Nu este clar dacă Trump va aplica astfel de măsuri drastice, care ar fi foarte controversate în SUA și, potrivit analiștilor, ar avea un impact puternic și asupra economiei și locurilor de muncă din America, mai ales că Beijingul ar riposta în secunda următoare.
Cu toate acestea, susțin aceiași experți, sectoarele de afaceri și oficiale din China iau deja în calcul, foarte probabil, planuri de urgență.
Mai multe firme chinezești ar putea să se stabilească în locații din Asia de Sud-Est și America Latină pentru a-și vedea produsele finisate acolo și pentru a evita taxele.
Liderii chinezi ar căuta probabil să dezvolte relații mai profunde și cu alte piețe - cum ar fi Europa și partenerii lor din cadrul inițiativei de infrastructură „O centură, un drum” - pentru a umple acest gol.
De asemenea, un nou război comercial ar putea duce la o intensificare a retoricii antiamericane în China - alimentată de guvern și de moderatorii săi online, care ar căuta să canalizeze orice nemulțumire legată de impactul economic asupra SUA.
Unele discuții pot fi deja observate pe platformele chinezești de socializare, unde utilizatorii au ironizat rapoartele privind amenințarea cu tarife vamale de 60% a lui Trump, unul dintre ei scriind: „Cu cât adăugați mai mult, cu atât mai bine. Americanii plătesc singuri factura!”. Un altul a transmis: „Dacă aveți de gând să vă decuplați, decuplați-vă pur și simplu (...) Oricum nu ne place să lucrăm ore lungi, producând pentru voi!”.
Varianta Biden
Dar asta nu înseamnă că liderii chinezi ar saluta o victorie a lui Biden.
Actualul președinte este văzut în China ca un lider mai echilibrat, al cărui interes pentru stabilitatea globală îl face dispus să colaboreze cu Beijingul în anumite domenii.
De asemenea, el este o prezență mai familiară pentru Xi însuși, care s-a întâlnit cu Biden de-a lungul a mai mult de un deceniu, inclusiv atunci când amândoi erau vicepreședinți.
Cei doi s-au întâlnit cel mai recent în noiembrie pentru un summit care a atins obiectivul propus, cel de stabilizare a relațiilor, inclusiv reluarea unei linii de comunicații militare de nivel înalt întrerupte - un rezultat considerat pe scară largă de comunitatea internațională ca fiind pozitiv pentru menținerea păcii într-o regiune indo-pacifică tot mai tensionată.
Biden a provocat însă o dezamăgire puternică la Beijing după ce a ajuns în funcție, deoarece a menținut în mare parte tarifele vamale din perioada Trump. Mai mult, el a adăugat apoi o serie de restricții menite să împiedice ca tehnologia de vârf și finanțarea americană să fie folosite pentru a spori capacitățile militare și tehnologice chineze.
Aceste restricții au afectat semnificativ ecosistemul de semiconductori din China și dezvoltarea acestuia.
Concomitent, faptul că Biden a cultivat cu grijă alianțele americane în Asia - prin eforturile sale de a apropia Seulul și Tokyo în colaborarea în materie de securitate regională și exerciții militare, în ciuda fricțiunilor lor istorice, precum și sprijinul său pentru grupări de securitate precum AUKUS și QUAD - a făcut ca Beijingul să fie tot mai precaut.
Același lucru este valabil și pentru consolidarea de către Biden a relațiilor transatlantice ale SUA în sprijinul Ucrainei, contra invaziei Rusiei, și pentru succesul său în atragerea partenerilor europeni de partea sa, în încercarea de a „scoate de sub risc” lanțurile de aprovizionare cu produse chinezești.
„Biden folosește o strategie de alianță pentru a izola China mult mai eficient decât Trump și, deși Biden probabil că nu ar crește tarifele vamale pentru China, ar putea face mult mai puțin probabilă capacitatea Chinei de a fabrica produse de înaltă tehnologie”, susține Shen, adăugând că „Biden ar putea să nu fie pariul Chinei”.
Trump a provocat valuri de șoc în capitalele europene luna trecută, atunci când a declarat că nu va apăra aliații din NATO care nu au cheltuit suficient pentru apărare.
Fostul președinte s-a arătat, de asemenea, dispus să adopte măsuri comerciale împotriva Europei - o mișcare care cu siguranță ar putea înrăutăți relațiile cu un bloc care îl privește deja cu scepticism pentru aparenta sa considerație față de liderul rus, Vladimir Putin, și, mai recent, pentru eforturile lui de a bloca un acord al Congresului american de a finanța apărarea Ucrainei.
Acest lucru ar putea deschide o oportunitate potențial majoră pentru Xi, ale cărui legături strânse cu Putin și refuzul de a condamna invazia Moscovei au afectat relația Chinei cu Europa și au oprit încercarea sa de lungă durată de a crea o prăpastie între Europa și SUA.
Experții chinezi au remarcat, de asemenea, că „izolaționistul” Trump a arătat foarte puțin interes în menținerea poziției americane de conducere a ordinii mondiale globale - un rol pe care Xi încearcă să-l preia. Trump este, de asemenea, considerat de către numeroși oficialii chinezi drept o forță destabilizatoare pentru SUA pe plan intern.
Și, pe lângă comentariile despre NATO, fostul președinte a criticat, de asemenea, pactele de apărare americane cu Japonia și Coreea de Sud - în mai multe momente părând să amenințe cu retragerea trupelor americane staționate în aceste țări aliate.
Diminuarea alianțelor americane din regiune ar fi în avantajul Chinei, inclusiv în privința planurilor sale de a prelua controlul asupra democrației autonome din Taiwan.
