China renunţă la politica unui singur copil

O serie de reforme fără precedent a fost anunţată la Beijing, între care renunţarea la lagărele de muncă forţată
Reforme de amploare, fără precedent, care ar putea afecta zeci de milioane de oameni sunt avute în vedere de către conducătorii Chinei. Aceste măsuri au fost detaliate într-un raport, vineri seara, după întrunirea anuală, cu uşile închise, a aproximativ 400 de membri marcanţi ai Partidului Comunist. Reforme naţionale de acest gen au mai fost iniţiate în China, în 1978 şi 1993, când s-au pus bazele actualului “model economic chinez”, o combinaţie de capitalism şi control politic.

Referitor la politica unui singur copil, noile “directive” permit acum familiilor să facă doi copii, inclusiv familiilor din minorităţile etnice şi chiar cele în care unul sau ambii membri au handicapuri, a informat agenţia Xinhua.

Cât priveşte lagărele de muncă forţată, sistemul de detenţie al “reeducării” prin muncă va dispărea şi va fi înlocuit cu programe de dezvoltare socială şi reeducare în libertate. De asemenea, între “marile decizii” fiurează şi relaxarea restricţiilor privind migrarea în zonele urbane a zeci de milioane de rezidenţi din zonele rurale ale Chinei, mai precizează aceeaşi sursă. Detaliile despre aceste măsuri revoluţionare sunt încă neclare, precum şi durata de timp în care vor fi implementate, mai menţionează agenţia de ştiri chineză, citată de presa britanică.

Partidul Comunist Chinez a implementat regimul de reeducare prin muncă forţată în 1957, în perioada “maoistă”, pentru a-i pedepsi astfel pe “contrarevoluţionari”. Apoi, autorităţile chineze l-au folosit pentru a-i pedepsi pe criminalii mărunţi, cum ar fi hoţii de buzunare sau prostituatele. Aceste măsuri de pedeapsă au fost considerate de către autorităţile chineze ca fiind mai rapide şi, în concluzie, mai eficiente, deoarece nu necesită o judecată prealabilă în instanţă. În acest grup de “penitenţă” mai intră disidenţii politici şi membrii grupurilor religioase interzise în China, iar “sentinţele” sunt de până la 4 ani de detenţie în asemenea lagăre. Condiţiile de detenţie au fost descrise ca fiind “brutale”, inumane. Prizonierii sunt ţinuţi în celule neîncăpătoare, lipsite de minumum de confort, iar prizonierii sunt deseori torturaţi. Între 200.000 şi câteva milioane de deţinuţi se crede că s-ar afla în aceste lagăre, potrivit militanţilor pentru drepturile omului.

Controversata politică a “unicului copil” a fost introdusă în 1979, pentru a ţine înmulţirea populaţiei Chinei sub control. Acum se dovedeşte a fi o politică dură şi depăşită. La oraş, politica pare să fi fost un eşec, cea de-a doua generaţie a “unui singur copil” fiind prinsă acum într-o adevărată “luptă financiară” pentru a-şi ajuta şi părinţii, şi bunicii. În mediul rural, politica a generat creşterea numărului de avorturi selective, familiile rurale preferând să aibă băieţi, nu fete, pentru a dispune de mai multă forţă de muncă. Nu în ultimul rând, aceste reforme au în vedere şi economia Chinei. Dacă până acum creşterea acesteia s-a bazat pe creşterea demografică, acum autorităţile se tem de efectul de bumerang al acesteia: descreşterea demografică şi, implicit, o eventuală scădere economică. Unii analişti afirmă că nici prin viitoarea polică, a celor “doi copii”, China nu va avea un “boom” demografic, deoarece traiul s-a scumpit în China şi numai cei bogaţi îşi vor putea permite să întreţină o familie mai numeroasă. (S. Stancu)