Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statele Unite și aliații lor exercită o puternică presiune asupra Rusiei și a prietenilor tradiționali ai Moscovei pentru a-l determina pe președintele Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina.
Liderii occidentali folosesc summitul din Bali pentru a pune pe seama Kremlinului prețurile dureros de ridicate ale alimentelor și combustibilului la nivel planetar.
Declarația finală – principala miză
Oficialii americani și europeni au în vedere o declarație oficială comună a G20, care să condamne atât invazia, cât și amenințările nucleare ale lui Putin, și prezintă actuala reuniune drept o dovadă a izolării tot mai profunde a Rusiei.
Reprezentanții administrației de la Washington exercită presiuni puternice pentru ca textul comunicatului final să arunce și mai multă vină asupra Moscovei, relata, ieri, „The Guardian”, de la fața locului.
Concomitent, președintele Consiliului European, Charles Michel, preciza în deschiderea summitului: „Sunt absolut convins că ar trebui să încercăm să folosim reuniunea de astăzi și de mâine pentru a convinge toate părțile să exercite mai multă presiune asupra Rusiei!”.
Proiectul documentului menționează că „majoritatea membrilor au condamnat cu fermitate războiul din Ucraina” și subliniază că acesta „provoacă o suferință umană imensă și exacerbează fragilitățile existente în economia globală”.
Proiectul de declaraţie consideră „inadmisibilă” utilizarea sau ameninţarea cu recurgerea la armele nucleare şi cere prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale.
Acordul, negociat în iulie, sub egida Turciei, şi care a permis exportul a circa zece milioane de tone de cereale ucrainene, expiră vineri, iar Rusia lasă să planeze dubii asupra intenţiilor sale în această privință.
În plus, din punct de vedere stilistic, dacă va fi adoptat miercuri de către liderii statelor G20, textul recunoaşte repercusiunile devastatoare ale conflictului din Ucraina, reluând termenul „război”, respins până acum de Moscova, care continuă să evoce o „operaţiune militară specială”.
„După părerea mea, veți vedea că majoritatea membrilor G20 vor condamna cu claritate războiul Rusiei din Ucraina.”, a declarat un oficial american de rang înalt, citat de AFP, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
„Războiul de agresiune al Rusiei este condamnat în cei mai fermi termeni posibili!”, a mai spus el, adăugând că mulți văd conflictul din Ucraina drept „principala sursă a imensei suferințe economice și umanitare din lume.”.
O astfel de condamnare în cadrul G20 ar fi o înfrângere diplomatică grea pentru Moscova, care a insistat în toată această perioadă că opoziția față de „operațiunea militară specială” se manifestă numai în rândul statelor occidentale.
Xi îi dă emoții lui Putin
Nu este însă foarte clar dacă aliații Rusiei din G20, China, India și Africa de Sud, vor semna un limbaj care să condamne războiul lui Putin atât de explicit. Chiar Charles Michel semnala ieri că, deși un proiect de acord a fost convenit în principiu, „mai este încă de lucru” pe textul său.
Atât președintele Chinei, Xi Jinping, cât și prim-ministrul indian, Narendra Modi, și-au exprimat însă îngrijorarea în privința războiului, chiar dacă nu s-au desprins de pozițiile lor anterioare, favorabile Moscovei.
A existat totuși un prim indiciu al unei neliniști crescânde a Chinei față de urmărirea războiului provocat de Rusia, atunci când Xi s-a întâlnit cu președintele american, Joe Biden, luni, în ajunul reuniunii G20.
Ambii lideri și-au exprimat opoziția față de „folosirea sau amenințarea cu utilizarea” armelor nucleare în Ucraina, după cum precizează un comunicat al Casei Albe despre întrevederea de gradul zero, organizată în Bali.
Ulterior, Xi a avertizat, în timpul summitului G20, asupra utilizării alimentelor și energiei pe post de „arme”. „Trebuie să ne opunem cu fermitate politizării, instrumentalizării și transformării în arme a problemelor legate de alimente și energie!”, a declarat Xi.
În discursul său, liderul de la Beijing a mai spus că se opune războiului nuclear în orice circumstanțe, afirmație care s-a referit, indirect, la amenințările repetate ale Rusiei de a folosi arme nucleare tactice în Ucraina.
Protestele lui Lavrov
De cealaltă parte, șeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, trimis de Putin în locul său la Bali, a acuzat ieri ţările occidentale că încearcă să „politizeze” declaraţia comună a summitului G20.
El a precizat că Occidentul doreşte includerea în document a unui rând în care invazia rusă în Ucraina ar fi condamnată de către toate statele participante la reuniune.
„Colegii noştri occidentali au încercat în toate felurile să politizeze această declaraţie şi să o promoveze printr-un limbaj care implică condamnarea acţiunilor Federaţiei Ruse, în numele G20, din care facem parte.”, a spus ministrul rus de Externe.
„Haideţi să facem însă acest lucru într-o manieră corectă şi să spunem clar că, pe acest subiect, există diferenţe între noi. Da, există în desfăşurare un război în Ucraina, un război hibrid pe care Occidentul l-a dezlănţuit şi pe care îl pregăteşte de ani întregi!”, a tunat Lavrov, trimis la reuniune de către șeful său, care a dorit să se pună astfel la adăpost de tirul direct al criticilor vehemente din partea participanților la summit.
Războiul din Ucraina a umbrit, de altfel, agenda reuniunii G20, în pofida apelurilor ţării gazdă, Indonezia, la unitate şi la dezbaterea de măsuri pentru soluţionarea unor probleme globale, precum redresarea post-pandemică, inflaţia, securitatea energetică şi alimentară.
Bătălia pentru cereale
Dintre toate aceste subiecte, trecute pe plan secund, doar securitatea alimentară a căpătat o pondere demnă de un summit G20, dar asta tot datorită războiului din Ucraina.
Într-o intervenție video, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut extinderea și prelungirea pe termen nelimitat a unui acord privind cerealele, negociat de ONU și Turcia în luna iulie.
O mare parte din demersurile diplomatice de la G20 se concentrează, de altfel, asupra condițiilor în care Rusia ar permite continuarea acordului. Moscova a suspendat deja o dată cooperarea, acuzând Occidentul că nu a făcut suficient pentru a convinge companiile de asigurări și de transport maritim să distribuie grâu și îngrășăminte din Rusia.
Rușii și ucrainenii furnizează aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu și orz, o cincime din cele de porumb și mai mult de jumătate din cele de ulei de floarea-soarelui. Invazia Rusiei a blocat 20 de milioane de tone de cereale în porturile sale, până la încheierea acordului din iulie.
Moscova susține însă că acordul de export a fost pus în aplicare doar parțial. Potrivit autorităților ruse, înțelegerea este dezechilibrată, deoarece sancțiunile occidentale au continuat să lovească indirect exporturile de cereale rusești, afectând plățile, asigurările și transportul maritim.
Acordul privind cerealele a reprezentat una dintre puținele raze de speranță diplomatică din timpul războiului și ar urma să fie reînnoit vinerea aceasta. Înțelegerea care permite exporturile din trei porturi maritime ucrainene a fost esențială pentru scăderea prețurilor la cereale.
Deocamdată, însă, printr-un vot simbolic, Adunarea Generală a ONU s-a exprimat, la începutul acestei săptămâni, în favoarea unei rezoluții care recunoaște că Rusia trebuie să plătească despăgubiri Ucrainei, într-un demers fără caracter obligatoriu, susținut de către 94 dintre cei 193 de membri ai săi.
Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia, şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.
Rezoluţia cere ca Rusia să fie „considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi „să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.
