Chişinăul şi Kievul il străng la perete pe Smirnov

Autorităţile de la Chişinău şi Kiev au convenit să blocheze, de la 1 iulie, importurile in regiunea transnistreană după schema aplicată acum un an şi in privinţa exporturilor din regiunea separatistă. Astfel, dacă Kievul işi va onora acest angajament, peste patru zile in Transnistria nu vor mai putea intra mărfuri fără acordul oficial al Chişinăului. Şeful grupării transnistrene Igor Smirnov a ameninţat că noile restricţii vor conduce la tensionarea bruscă a situaţiei in regiune. El a acuzat Chişinăul de „rapt economic" şi a chemat Guvernul ucrainean să ignore ceea ce el a numit „acest ordin al UE şi SUA".

Relaţiile moldo-ucrainene par să traverseze cea mai armonioasă perioadă din ultimii 15 ani. UE, prin misiunea sa de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, a reuşit să convingă guvernele de la Chişinău şi Kiev că stoparea contrabandei prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene aduce beneficii economice ambelor părţi şi slăbeşte interesele mafiote care intreţin, din punct de vedere financiar, regimul separatist de la Tiraspol.

Reuşita acestei iniţiative europene se datorează recentei intălniri, in Turcia, a preşedinţilor Voronin şi Iuşcenko in cadrul căreia au convenit ca pănă la sfărşitul lunii august să fie elaborat un calendar de soluţionare rapidă a tuturor divergenţelor dintre cele două ţări. Potrivit lui Iuşcenko, este vorba de probleme legate de delimitarea frontierei, confirmarea reciprocă a patrimoniului, garantarea drepturilor minorităţilor şi coordonarea activităţilor in domeniul energetic.

Ca urmare a intălnirii celor doi preşedinţi, şeful diplomaţiei ucrainene, Arseni Iaţeniuk, a declarat, la Odesa, la finalul reuniunii Consiliului Consultativ al Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană că „Ucraina va sprijini orice acţiuni de combatere a contrabandei din Transnistria chiar dacă va trebui, la inceput, să suporte anumite pierderi economice". El a adăugat că Transnistria este o „gaură neagră" şi că „noile reguli vamale la importurile transnistrene, ce urmează a fi instituite de la 1 iulie, corespund intereselor naţionale ale Ucrainei". Ministrul ucrainean de Externe a mai spus că "Ucraina nu poate tolera prezenţa unor trupe străine alături de hotarele sale şi că rămăne adepta integrităţii teritoriale a Republicii Moldova". Iaţeniuk a subliniat că "trimiterea căt mai grabnică acasă a militarilor ruşi din Transnistria va crea premise pentru reglementarea rapidă a diferendului transnistrean".

Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov s-a arătat iritat de noile restricţii vamale ce urmează a fi aplicate incepănd cu luna iulie şi a declarat că „aceste acţiuni fac imposibilă reluarea negocierilor in problema transnistreană, pentru că Tiraspolul a declarat in repetate rănduri că nu va reveni la masa de negocieri inainte să i se acorde dreptul să desfăşoare, in mod independent, activităţi economice externe". Smirnov numeşte legalizarea importurilor transnistrene „rapt economic din partea Chişinăului", avănd in vedere faptul că de la 1 iulie, agenţii economici transnistreni vor putea importa materie primă şi materiale pentru producţie doar in baza certificatelor eliberate de autorităţile moldovene, certificate pe care le vor obţine numai după aplicarea tuturor procedurilor de devamare a mărfii.

Şeful grupării transnistrene a ameninţat că „o nouă blocadă economică impusă Transnistriei ar putea conduce la tensiuni majore in regiune". El a spus că le-a scris recent căte o scrisoare preşedintelui ucrainean Viktor Iuşcenko şi premierului Viktor Ianukovici in care enumără toate acţiunile de răspuns la care va recurge regimul de la Tiraspol. Smirnov incearcă să convingă administraţia de la Kiev că noile reguli anti-contrabandă vor dăuna intereselor naţionale ale Ucrainei.

Decizia Chişinăului şi Kievului de a bloca importurile ilegale transnistrene, după modelul aplicat in privinta exporturilor in martie 2006 va crea dificultăţi serioase regimului separatist de la Tiraspol in raport cu populaţia locală. Recent, Guvernul rus a suspendat toate proiectele de „sprijin umanitar" şi bugetar in raport cu Transnistria. In consecinţă, regimul separatist s-a văzut nevoit să redirecţioneze spre armată şi miliţie o bună parte din sursele bugetare destinate invăţămăntului şi ocrotirii sănătăţii. In aceste condiţii, un eventual refuz impus al agenţilor economici transnistreni de a-şi legaliza importurile la Chişinău ar putea adănci criza economică şi sărăcia din Transnistria, fapt ce ar creşte şansele unei revolte interne de care se teme regimul condus de Igor Smirnov.