Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană tratează Romania ca pe oricare alt stat membru al Uniunii, având un statut normal, şi nu unul special, care provenea din faptul că România era semnatar al unui acord de finanţare preventiv, după cum reiese din recomandările specifice pentru 2013, care au la bază evaluarea detaliată a situaţiei economice, bugetare şi a ocupării forţei de muncă din toate ţările membre.
Statele Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri economice bine ţintite în acest an, fiecare dintre ele trebuind să-şi aducă contribuţia la efortul global al Uniunii, susţine Comisia Europeană, în recomandările prezentate miercuri la Bruxelles, informează agerpres.ro şi un comunicat al Comisiei Europene, remis Jurnalului Naţional.
Recomandările, prezentate pe scurt de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, se referă la domenii cu arie largă de acoperire, vizând, în special, îmbunătăţirea gradului de competitivitate a economiilor europene şi combaterea şomajului, mai ales în rândul tinerilor, o provocare majoră căreia UE trebuie să-i facă faţă în perioada următoare.
Recomandările specifice de ţară pentru România în 2013 sunt în număr de opt şi au fost elaborate pentru a o ajuta să îşi îmbunătăţească performanţele economice. Pe scurt, ele includ:
1. Implementarea programului preventiv - România a negociat cu Comisia Europeană şi cu FMI un program preventiv de ajustare economică în 2011. În martie 2013, România a cerut oficial o extindere cu 3 luni a acestui program. În aceste condiţii, evaluare finală a programului va avea loc până la sfârşitul anului 2013.
2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile – Deşi consolidarea fiscală a continuat, disciplina fiscală reprezintă în continuare o mare provocare, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii se confruntă cu riscuri de nivel mediu pe termen lung. Din acest motiv, România ar trebui să îşi imbunătăţească sistemul de colectare a taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să sprijine reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocupării lucrătorilor cu vârste mai înaintate.
3. Reforma sectorului de sănătate – Sunt dezechilibre majore în sistemul de sănătate din România în special din cauza utilizării ineficiente a resurselor şi a proastei gestionări. România ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a mări raportul costuri-eficienţă din sistem, prin reducerea spitalizării excesive şi prin îmbunătăţirea serviciilor de tratement ambulatoriu.
4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia – România a avut o rată de ocupare scăzută în 2012, iar gradul de ocupare al tinerilor a fost printre cele mai reduse din UE. România trebuie să îşi îmbunătăţească calitatea politicilor active de pe piaţa muncii şi să pună în practică fără întârziere Planul Naţional de Ocupare a Tineretului. Numărul de populaţie ce riscă sărăcia şi excluziunea socială este şi el foarte mare, iar cei mai afectaţi sunt copiii. România trebuie să adopte legislaţia în domeniu care nu a fost adoptată încă şi să garanteze conectarea ei cu măsurile de activare.
5. Reforma sistemului de învăţământ – România se confruntă cu o importantă provocare în ceea ce priveşte calitatea sistemului său de învăţământ şi formare profesională. Abandonul şcolar timpuriu este, de asemenea, o provocare semnificativă. România trebuie să pună în practică reformele, în paralel cu dezvoltarea capacităţii sale administrative. Învăţământul universitar va trebui să fie aliniat la nevoile de pe piaţa muncii şi să permită un acces îmbunătăţit persoanelor defavorizate.
6. O mai bună administraţie publică – Capacitatea administrativă slabă este una dintre preocupările majore în ce priveşte România, ea contribuind la rata redusă de absorbţie a fondurilor europene. Guvernanţa şi calitatea administraţiei publice trebuie, din acest motiv, să fie consolidate.
7. Mediul de afaceri – Pentru România un mediu de afaceri slab şi un sprijin redus pentru activitatea de cercetare-inovare reprezintă provocări majore. Autorităţile trebuie să garanteze un sistem de e-guvernare coerent şi să facă eforturi suplimentare pentru a facilita accesul la finanţare, precum şi să reducă birocraţia în domeniul IMM-urilor. România va trebui să îşi imbunătăţească, de asemenea, eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi gradul de eficacitate al politicilor de combatere a corupţiei, în special în domeniul achiziţiilor publice.
8. Energie şi transport – România are un grad redus de concurenţă şi eficienţă în sectoarele industriale de energie şi transport. Trebuie să asigure liberalizarea preţurilor la gaz şi electricitate, să consolideze managementul companiilor de stat şi autorităţilor de reglementare, precum şi să finalizeze interconectarea transfrontalieră. Gradul de introducere a conexiunilor de tip broadband este cel mai redus din UE; ele ar trebui să fie introduse pe plan larg. În sectorul transporturilor este necesară o planificare amănunţită pe termen lung.
