Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lovitură după lovitură, în cazul “comorii naziste” descoperite întâmplător în apartamentul unui octogenar german din Munchen, Cornelius Gurlitt.
După ce că doar datorită unui articol de presă s-a aflat despre existenţa comorii, căci autorităţile nu suflau o vorbă despre confiscarea şi evaluarea ei încă din 2012, acum ni se spune că, de fapt, comoara e chiar mai bogată decât s-a crezut. Căci domnul Gurlitt deţinea, în afara apartamentului din cartierul Schwabing al oraşului german Munchen, unde avea dosite cele 1.406 opere de artă cel mai probabil jefuite de nazişti, şi o căsuţă în oraşul austriac Salzburg. N-a mai fost văzut de multă vreme trecând pe acolo, vecinii chiar declarând în presă că n-ar strica un control amănunţit al casei, căci probabil adăposteşte şi ea comori.
60 de tablouri
Ei bine, peste 60 de opere de artă, printre care tablouri de Monet, Renoir, Picasso, au fost găsite în proprietatea austriacă a ciudatului bătrân, care trăia izolat şi la limita legii până să-l depisteze Procuratura din Augsburg.
Cornelius Gurlitt este fiul unui negustor de artă cu trecut tulbure în perioada nazistă, când era printre preferaţii celui de-al Treilea Reich pentru scoaterea din ţară a operelor jefuite de nazişti de la evrei sau epurate din muzeele germane, fiind considerate “artă degenerată”.
Ce s-a întâmplat, de la dezvăluirea existenţei “comorii naziste” a lui Cornelius Gurlitt de către revista germană Focus şi până la descoperirea de la Salzburg, nu se ştie. De ce nu s-a făcut percheziţie la Salzburg, deşi până şi vecinii o cereau, nu se ştie.
Ţinut departe de ochii lumii
Cert este că domnul Gurlitt, care a dispărut din peisaj, fiind “la tratament” într-un loc neprecizat, s-a dotat cu purtător de cuvânt. “Este vorba despre peste 60 de opere”, a declarat Stephan Holzinger, un specialist în comunicarea de criză, căruia avocatul Christoph Edel, însărcinat cu tutela lui Gurlitt, i-a încredinţat rolul de purtător de cuvânt al bătrânului.
“Experţii, mandataţi de Cornelius Gurlitt, analizează acum dacă ar putea fi vorba despre opere furate eventual în timpul nazismului”, a precizat Holzinger într-un comunicat citat de presa germană şi nu numai, adăugând că, la o primă vedere, o astfel de bănuială nu s-a verificat. El nu a indicat valoarea acestor piese şi nici nu a dorit să facă alte precizări.
Operele, în loc sigur
Potrivit purtătorului de cuvânt, operele au fost plasate într-un loc sigur, pentru a se preveni orice tentativă de furt.
“Am decis să vorbim acum, pentru că am primit solicitări din partea presei din Austria”, a explicat Holzinger pentru AFP, după ce a fost întrebat despre motivele care i-au făcut pe Gurlitt şi pe consilierii săi să dezvăluie existenţa acestor opere.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că, printre experţii prezenţi la inventarierea operelelor, care s-a făcut luni, se află, “între alţii, un jurist specializat în artă, diferiţi experţi în artă, precum şi restauratori”.
Potrivit acestuia, “în niciun moment nu au fost implicate poliţia sau Parchetul, pentru că este vorba despre o proprietate privată”.
Parchetul a luat cunoştinţă “cu interes”
Contactat de AFP, Parchetul din Augsburg, care se ocupă de dosarul Gurlitt, s-a mulţumit să răspundă că anchetatorii au luat cunoştinţă “cu interes” de această nouă informaţie. Procuratura nu a dorit să comenteze nici în ce măsură această nouă descoperire va afecta ancheta privind presupusa evaziune fiscală a lui Gurlitt.
Gurlitt, care este bănuit de fraudă fiscală şi tăinuire, în Germania, a fost lăsat în libertate şi face obiectul unei anchete juridice. A fost trecut provizoriu sub tutelă din motive medicale, ca urmare a unei solicitări depuse de medicii unui spital unde primea de obicei îngrijiri, ceea ce îi ştirbeşte parţial din capacitatea de a lua singur anumite decizii. În ciuda acestui lucru, Gurlitt pare decis să se lupte pentru a păstra tablourile, chiar dacă a făcut declaraţii contradictorii pe acest subiect.
Grupul de lucru care se ocupă cu studierea provenienţei operelor din colecţia “germană” a lui Gurlitt a luat legătura cu oficialii austrieci. “Evident că suntem în legătură cu toţi cei implicaţi, inclusiv cu autorităţile austriece”, a declarat un purtător de cuvânt al Taskforce Schwabinger Kunstfund, potrivit revistei germane Focus.
Avocaţii lui Gurlitt susţin în continuare că acesta este lipsit pe nedrept de colecţia sa.
Germania caută soluţii
Zguduită de scandalul descoperirii “comorii naziste”, Germania vrea să se doteze cu o lege care să faciliteze restituirea operelor de artă furate în timpul celui de-al Treilea Reich, pentru a se face dreptate, la circa 70 de ani de la sfârşitul războiului.
Acest proiect de lege, a cărui dezbatere urmează să înceapă vineri, a fost elaborat după ce s-a anunţat descoperirea celor 1.406 opere de artă la domiciliul lui Gurlitt, în Munchen.
Iar scandalul este departe de a se fi stins, pentru că paiele pe foc le reprezintă cele 60 de noi opere descoperite la Salzburg.
“Lex Gurlitt”
Botezat “Lex Gurlitt” de către presa germană, proiectul urmează să fie detaliat de landul Bavaria în Bundesrat, Camera Superioară a Parlamentului, care reprezintă landurile.
El propune în special abolirea prescrierii de 30 de ani, dincolo de care proprietatea unei opere de artă nu mai poate fi contestată, dacă deţinătorul este considerat a nu fi de bună credinţă, adică dacă acesta cunoştea provenienţa obiectului în momentul achiziţionării sale.
“În principiu, acest proiect de lege este un semnal pozitiv. Acesta arată că sunt pe cale să se trezească nişte conştiinţe politice în Germania, după lacunele din trecut. Pentru că Gurlitt a făcut să se mai mişte nişte lucruri”, a declarat Markus Stotzel, avocat al moştenitorilor lui Alfred Flechtheim, evreu german şi mare negustor de artă din secolul al XX-lea.
Sabine Rudolph, care îi reprezintă pe moştenitorii unui avocat evreu din Dresda, Fritz Salo Glaser, care solicită restituirea a minimum 13 opere de artă aparţinându-i lui Gurlitt, s-a arătat mai degrabă sceptic. “După părerea mea, acest proiect de lege e mai mult praf în aer”, a spus aceasta.
Ea a criticat în special faptul că moştenitorii familiei spoliate trebuie să dovedească faptul că proprietarul actual al operelor nu le-a obţinut de bună-credinţă. “Cum vreţi să făcă ei asta?”, se întreabă retoric avocata.
“După 70 de ani, în numeroase cazuri, cunoştinţele despre destinul tablourilor sunt foarte rudimentare. Multe documente s-au pierdut”, spune M. Stotzel, pentru care “această lege nu poate fi decât un prim pas”.
Germania a semnat, în 1998, “Declaraţia de la Washington”, prin care 44 de state s-au angajat să găsească şi să restituie operele de artă furate de nazişti. Acest text nu are însă caracter constrângător şi se referă doar la state şi muzee, nu la persoanele particulare.
La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, a lansat apelul ca Germania să se doteze cu o legislaţie specifică în privinţa operelor de artă spoliate de nazişti şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de semnalul de “bunăvoinţă” pe care îl transmite acest proiect de lege bavarez.
La rândul său, ministrul german al Culturii, Monika Grutters, a recunoscut recent într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung că proiectul de lege “arată dificultăţile punerii sale în aplicare”, precizând că se gândeşte cu colega de la Justiţie la ce posibilităţi s-ar putea utiliza pentru a se ajunge la o soluţie.
După Cel de-al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a avut de gând să legifereze statutul operelor de artă furate de nazişti şi care au aterizat în muzee sau colecţii, dar Aliaţii s-au opus, temându-se de o destabilizare a pieţei artei.
Date publicităţii pe Internet
În total, 458 dintre cele 1.406 tablouri găsite în apartamentul munchenez al lui Gurlitt au fost date publicităţii pe site-ul lostart.de, creat de celula de coordonare federală consacrată artei dispărute în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.
Holzinger nu a exclus posibilitatea ca şi cele 60 de opere despre a căror existenţă nu s-a ştiut până marţi să fie date publicităţii pe Internet. “Va trebui mai întâi să examinăm, să triem şi pe urmă să luăm o decizie”, a spus acesta.
Scandalul “comorii naziste” a relansat dezbaterea pe marginea restituirii operelor de artă spoliate de la evrei în timpul nazismului, autorităţile germane fiind acuzate în special că ar fi întârziat în a face lumină în legătură cu “averea” lui Gurlitt.
Citește pe Antena3.ro
