Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O operă a maestrului Claude Monet a fost găsită abandonată într-o...valiză aparţinându-i colecţionarului de artă german Cornelius Gurlitt, decedat în luna mai, şi care a ajuns în atenţia întregii lumi după ce în apartamentele sale din Munchen şi Salzburg au fost găsite peste 1.500 de opere de artă de mare valoare, dispărute din circuit din timpul războiului. Colecţia lui Cornelius Gurlitt, el însuşi fiul unui renumit negustor de artă din timpul nazismului, Hildebrand, a fost poreclită de presa germană şi apoi de cea mondială drept „comoara nazistă”, existând suspiciuni că operele dosite de familia Gurlitt ar fi provenit din jafurile comise de regimul nazist.
Evaluatorii colecţiei au făcut anunţul
Grupul de lucru însărcinat cu stabilirea provenienţei operelor de artă descoperite la octogenarul german a anunţat vineri că o nouă operă, de Claude Monet, a fost găsită într-o valiză aparţinându-i colecţionarului decedat.
De la descoperirea „comorii naziste”, autorităţile germane au constituit un grup de lucru format din specialişti şi istorici pentru a stabili cu exactitate provenienţa acestor opere de mare valoare, care au fost evaluate, la o primă privire, la circa un miliard de euro. Grupul de lucru a explicat vineri că „administratorul însărcinat cu gestionarea succesiunii lui Cornelius Gurlitt a găsit într-o valiză care a fost lăsată la spital, după externarea lui Cornelius Gurlitt, o operă de Claude Monet”, scrie presa germană.
„Tabloul reprezintă un peisaj scăldat într-o lumină albăstruie” şi „va face obiectul unei examinări pentru a se stabili dacă este vorba despre artă jefuită de nazişti de la proprietarii săi de drept”, mai arată grupul de lucru.
O operă din 1864
„După o primă examinare a catalogului cu operele lui Monet, ar putea fi vorba despre un tablou datând din anul 1864. El prezintă mari similitudini cu tabloul ‚Vue de Sainte-Adresse’”, a precizat task-force-ul german.
Gurlitt a decedat la 6 mai, la vârsta de 81 de ani, la numai o lună după ce a încheiat un acord cu statul german, care prevede restituirea operelor de artă descoperite în posesia sa, dacă se demonstrează că acestea provin din jafurile naziste.
A doua zi după decesul lui Cornelius Gurlitt, Muzeul de Artă din Berna, Elveţia, a anunţat că a fost desemnat, spre marea sa surpriză, drept moştenitor al fabuloasei colecţii, care cuprinde opere semnate de Chagall, Matisse sau Picasso. „Este ceva extraordinar să te trezeşti confruntat cu o astfel de colecţie. Când se va reuşi determinarea originii sale, şi va fi clar că operele vor putea fi expuse, ele vor spori cu siguranţă valoarea colecţiei noastre”, a declarat directorul muzeului din Berna, Matthias Frehner, într-un interviu pentru Berner Zeitung. Muzeul are şase luni la dispoziţie, de la decesul, în mai, al lui Gurlitt, să accepte sau să refuze moştenirea. Patru aproape s-au scurs.
Ce concluzii a tras grupul de lucru până acum
Potrivit ultimelor cercetări efectuate de grupul de lucru german, nu poate fi exclusă posibilitatea ca 458 dintre operele descoperite dosite la Gurlitt să fi fost furate sau extorcate de la evrei, în timpul celui de-al Treilea Reich. Alte circa 380 ar fi fost opere confiscate de nazişti din muzeele germane, pe considerentul că se încadrau în ceea ce nazismul numea „arta degenerată”, adică opere care nu se încadrau normelor impuse de nazişti.
Grupul de lucru a făcut lumină în cazul operei de artă “Doi călăreţi pe plajă” (“Reiter am Strand”), semnată Max Liebermann, găsită la Gurlitt în apartamentul din Munchen în care locuia. Concluzia cercetătorilor a fost că în 1939 naziştii au jefuit această operă care se afla în posesia colecţionarului de artă David Friedmann din Breslau (polonezul Wroclaw). După terminarea războiului, Aliaţii au confiscat colecţiile naziştilor, însă în mod inexplicabil şi această operă a fost cedată negustorului de artă preferat al regimului nazist, Hildbrand Gurlitt, tatăl lui Cornelius, care a prezentat titluri de proprietate asupra ei.
Grupul de lucru confirmă astfel suspiciunile privind existenţa unor opere jefuite de nazişti sau care făceau parte din categoria “artă degenerată”, în cadrul acestei colecţii dosite zeci de ani în apartamentele misteriosului domn Gurlitt, după ce la începutul lunii iunie confirmase că opera “Femeia şezând” a lui Henri Matisse provine din aceeaşi categorie, a artei jefuite de nazişti de la proprietarii săi de drept. “Analizarea acestei opere a dovedit din nou cât de dificilă şi de complexă este cercetarea provenienţei în acest caz. Prin concluzia la care am ajuns, putem considera că analiza acestei opere s-a încheiat. Doar moştenitorii domnului Gurlitt sunt în măsură să decidă ce va urma”, a declarat directorul grupului de lucru, Ingeborg Bergreen-Merkel.
Berna nu se grăbeşte
Deşi au trecut peste trei luni, Muzeul din Berna nu se grăbeşte să accepte moştenirea. “Directorii muzeului sunt asistaţi de avocaţi din Germania, Elveţia şi Austria. Este greu de crezut că toate problemele acestei colecţii pot fi clarificate în decurs de câteva luni. Muzeul, care este o instituţie de stat, poate să garanteze transparenţa clarificării întrebărilor deschise privind provenienţa colecţiei Gurlitt”, notează săptămânalul german Focus, cel care s-a aflat, de altfel, la originea dezvăluirii existenţei acestei colecţii fabuloase.
Citește pe Antena3.ro
