Comuniştii moldoveni au picat în sondaje sub 30%

Deşi exploatează la maximum resursa administrativă şi imperiul mediatic pe care îl deţin şi chiar dacă au mobilizat organele de forţă împotriva opoziţiei liberale, comuniştii guvernanţi din Republica Moldova au căzut în sondaje sub 30%.

Ca să îndrepte cumva balanţa pe ultima sută de metri a campaniei electorale, comuniştii au schimbat tactica. Ei acceptă toate invitaţiile la dezbaterile organizate de posturile de radio şi de televiziune independente al căror prag nu l-au păşit până acum niciodată.

Sondajul realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova indică o scădere a popularităţii Partidului Comuniştilor până la 29%. Aceasta în condiţiile în care, la alegerile parlamentare din 5 aprilie curent, comuniştii au obţinut, potrivit rezultatelor oficiale, 49,5%. Sondajul arată că de data aceasta în Parlament vor accede 4 formaţiuni politice de opoziţie: cele trei partide liberale care au provocat alegerile anticipate (PL - 13,3%, PLDM - 12,8% şi AMN - 7,9%) plus Partidul Democrat (7,1%) cu noul său lider Marian Lupu plecat din Partidul Comuniştilor imediat după ce a devenit clar că Parlamentul ales la 5 aprilie va fi dizolvat. În total, potrivit sondajului, opoziţia va acumula la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie - 41 la sută din sufragii. Cota indecişilor în momentul realizării sondajului era de 23%.

Deşi comentează în contradictoriu efectul electoral al violenţelor din 7 aprilie, analiştii politici sunt totuşi unanimi în ideea că masacrul ce a urmat în comisariatele de poliţie a avut efect de bumerang asupra Partidului Comuniştilor aflat la guvernare. Holdingul mediatic al puterii comuniste a reuşit parţial să acrediteze ideea că protestele violente din 7 aprilie ar fi fost organizate de opoziţie, dar nu a reuşit să convingă alegătorii că tinerii maltrataţi, arătaţi la posturile de televiziune necomuniste, au fost pictaţi aşa cum au încercat liderii comunişti să-i convingă pe experţii europeni imediat după acele evenimente. La fel cum nu s-a reuşit nici înmormântarea adevărului despre asasinarea tânărului Valeriu Boboc despre care autorităţile comuniste spuneau că s-a intoxicat cu un gaz necunoscut pe data de 7 aprilie. După ce a fost deshumat şi expertizat de un legist străin, care a constatat că tânărul a murit în urma loviturilor primite, moartea lui Valeriu Boboc a născut un val de anticomunişti.

Un alt factor care a condus la scăderea popularităţii Partidului Comuniştilor a fost plecarea lui Marian Lupu din partid. Analiştii spun că pe data 5 aprilie mulţi alegători au optat pentru PCRM, deoarece îl vedeau pe Lupu preşedinte de ţară. Atunci când Lupu nici măcar nu a fost înaintat de către capii partidului la funcţia de şef al statului, susţinătorii lui Marian Lupu s-au dezamăgit în Vladimir Voronin, iar când ex-preşedintele Parlamentului Marian Lupu a plecat la PD - o bună parte din electoratul comunist l-a urmat. Aşa se explică creşterea popularităţii Partidului Democrat de la 3% (conform rezultatelor alegerilor din 5 aprilie) la 7% conform sondajului făcut public de Asociaţia Sociologilor.

Conştient că Partidul Comuniştilor nu va avea majoritatea în viitorul parlament, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, liderul comunist Vladimir Voronin a vorbit despre pilonii care ar trebui să stea la baza consensului politic post-electoral. Între aceştia: consolidarea identităţii moldoveneşti şi întărirea parteneriatului cu Federaţia Rusă şi CSI: "Anume realizarea acestor principii în mod concret poate fi pusă la baza consolidării societăţii noastre", a spus Voronin.

Oferta comuniştilor este privită însă cu neîncredere de partidele de opoziţie. Liderii acestora spun că în viitorul parlament comuniştii nu vor reuşi să găsească parteneri de coaliţie şi l-au acuzat pe Vladimir Voronin că, prin condiţiile anunţate, el s-a îndepărtat de ideea integrării europene.

Conform sondajului realizat de Asociaţia Sociologilor, ideea integrării europene a Republicii Moldova este sprijinită de 70 la sută dintre moldoveni.